Cesionarea contractului de imprumut intre persoane fizice

Cesiunea de creanta este posibila in anumiti termeni si cu anumite conditii in baza prevederilor art.1566-1586 NCC.Pentru un raspuns precis ar trebui studiate prevederile imprumutului initial.

În acelaşi sens, adică tot cu privire la o cesiune de creanţă, lucrurile stau în felul următor: într-o societate cu doi asociaţi intră un nou asociat, prin vânzarea acţiunilor către acesta de către unul din asociaţi. .Acesta, noul asociat , împrumută societatea cu o sumă de bani. La un moment dat, acesta cedează acţiunile sale altei persoane, care îi ia locul în societate.La momentul închieerii contractului de asociere, asociatul care se retrage, încheie cu cel care intră un act adiţional prin care specifică faptul că renunţă la creanţă, cu scopul ca suma de bani împrumutată să fie băgată în capitalul social, în mod egal, o parte asociatul care intră şi cealaltă parte celuilalt asociat .Suma de bani nu a fost băgată în capitalul social nici până în prezent , şi nu exista un termen pentru acest demers şi nici vreo sancţiune pentru neîndeplinirea condiţiei.
La foarte scurt timp însă după închieerea acestui act , totuşi, asociatul care s-a retras, se răzgândeşte şi cesionează creanţa doar către unul dintre asociaţi, respectiv, către cel care era deja în societate de la început, iar asta sub aceeaşi condiţie: să bage suma de bani în capitalul social, doar pentru el şi nu pentru ambii asociaţi. Acum, în speranţa că am putut explica corect lucrurile, întrebarea mea ar fi: este valabilă cesiunea de creanţă din urmă , răzgândirea asociatului împrumutător şi cedarea creanţei doar către unul din asociaţi, după ce initţial o mai cedase? Mie mi se pare că nu ar fi o cesiune valabilă, câtă vreme este un act unilateral şi nu există acordul primului cesionar . Suma de bani împrumutată figurează şi în prezent ca datorie în contabilitate, iar cesionarul al doilea încă nu a depus actul de cesiune .Dacă l-ar depune , ce şanse ar avea ?