Facturi neachitate mai vechi de 3 ani

Stimat forumist,

Depinde de situație. Dacă au fost făcute acte întrerupătoare de prescripție - cum ar fi o recunoaștere de datorie, plăți parțiale, ca exemplu - nu ar interveni prescripția în ceea ce privește sumele facturate.

Este necesar să analizați prescripția pe fiecare datorie, distinct.

Cu stimă.

Exemplu concret, factura este emisa in 22.07.2009, si s-a efectuat plata in aprilie 2013. Diferenta o mai pot recupera?Multumesc

Factura emisa de dumneavoastra in 2009 avea probabil un termen de plata. L-ati notificat pe clientul dumneavoastra dupa o luna, un an, doi ani, adica l-ati pus in intarziere?
Clientul caruia i-ati facturat in 2009, a obiectat ceva la factura, nu recunoaste intreaga suma de a platit doar o parte din valoarea acesteia si abia dupa 4 ani?
Aveti un contract incheiat cu clientul dumneavoastra, cu clauze, termene...?
Acestea sunt doar cateva din considerente, dar mai sunt si altele, care ar putea sa ne duca la un raspuns mai apropiat de realitate.
Oricum dumneavoastra intrebati in primul post daca facturile mai vechi de 3 ani "sunt prescrise".
La aceasta am un raspuns clar: nici o factura ne se prescrie singura, nu se prescrie de la sine... Orice creditor (furnizor) poate face demersuri catre debitor (client) pentru asi recupera sumele facturate. Aceste demersuri pot fi de la notificare pana la actionarea in judecata. In toate aceste etape nu se pune problema de "prescriere a debitelor", nici macar in instanta. Totusi instanta, la cererea debitorului (clientul dv) poate stabili ca s-a prescris "dreptul de actiune". Poate sesizati diferenta. Adica instanta poate constata ca ati initiat actiunea de recuperare a creantei dupa trecerea unei perioade mai mari de 3 ani si se prescrie acest drept, dreptul de a actiona in instanta debitorul pentru suma mai veche de 3 ani...

ddianna a scris:

Exemplu concret, factura este emisa in 22.07.2009, si s-a efectuat plata in aprilie 2013. Diferenta o mai pot recupera?Multumesc

Stimat forumist,

Strict față de ce ați expus dvs, fără a lua în calcul eventuale acte întrerupătoare nedescrise de către dvs, dreptul material la recuperarea sumei de bani cu titlu de diferență este prescris.

Observ că plata parțială s-a efectuat după împlinirea termenului de prescripție, respectiv cel de 3 ani. Astfel, în doctrină și jurisprudență, o astfel de plată parțială nu mai poate fi socotită act întrerupător - de fapt de repunere în termen . Singurul avantaj - evident, pe lângă recuperarea parțială a sumei - este că că autorul plății nu vă mai poate da în judecată pentru o acțiune având ca obiect plata lucrului nedatorat - ca exemplu.

Ca jurisprudență este relevantă, menționez Decizia nr. 4127 din 14 decembrie 2011, Secţia a II-a civilă, ÎCCJ:

,,Este reală împrejurarea că, prin procesul verbal de conciliere, reprezentantul pârâtei şi-a însuşit datoriile existente în sold la data de 26.05.2009, dar plata efectuată la data de 6.08.2009 nu este de natură a întrerupe cursul prescripţiei, fiind ulterioară împlinirii termenului de prescripţie. Recunoaşterea dreptului după împlinirea termenului de prescripţie nu produce efectul întreruptiv la care se referă actul normativ menţionat, însă, dacă are loc şi o plată parţială, aceasta are efectul prevăzut de art. 20 din Decretul nr. 167/1958, respectiv plata efectuată nu este supusă repetiţiunii.

În consecinţă, Înalta Curte a constatat că instanţa de apel a făcut în cauză o greşită interpretare a dispoziţiilor art. 16 din Decretul nr. 167/1958, fiind incident motivul de modificare a hotărârii prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. Civ,,

Cu stimă.