Adresati-va instantei de judecata, in vederea exercitarii autoritatii parintesti fata de copilul minor si in vederea stabilirii locuintei acestuia la dumneavoastra.
Art. 483
Autoritatea părintească
(1) Autoritatea părintească este ansamblul de drepturi şi îndatoriri care privesc atât persoana, cât şi bunurile copilului şi aparţin în mod egal ambilor părinţi.
(2) Părinţii exercită autoritatea părintească numai în interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, şi îl asociază pe copil la toate deciziile care îl privesc, ţinând cont de vârsta şi de gradul său de maturitate.
(3) Ambii părinţi răspund pentru creşterea copiilor lor minori.
Articolul 496 Locuinţa copilului.
(1) Copilul minor locuieşte la părinţii săi.
(2) Dacă părinţii nu locuiesc împreună, aceştia vor stabili, de comun acord, locuinţa copilului.
(3) În caz de neînţelegere între părinţi, instanţa de tutelă hotărăşte, luând în considerare concluziile raportului de anchetă psihosocială şi ascultându-i pe părinţi şi pe copil, dacă a împlinit vârsta de 10 ani. Dispoziţiile art. 264 rămân aplicabile.
E mult mai complicat decat atat.
Daca ati adus in Romania copilul fara consimtamantul tatalui sau chiar daca a consimtit, dar nu e de acord cu ramanerea minorului in Romania, puteti fi acuzata de rapire internationala de copii conform Convenţiei asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, adoptată la Haga la 25 octombrie 1980 la care romania a aderat prin Legea nr.100/1992.
Tatal italian are posibilitatea sa se adreseze unei instantei din Italia, conform Regulamentul (CE) nr. 2201/2003 al Consiliului din 27 noiembrie 2003 privind competenţa, recunoaşterea şi executarea hotărârilor judecătoreşti în materie matrimonială şi în materia răspunderii părinteşti:
Articolul 11
Înapoierea copilului
(1) În cazul în care o persoană, instituţie sau orice alt organism căruia/căreia i s-a încredinţat copilul solicită autorităţilor competente dintr-un stat membru să pronunţe o hotărâre judecătorească pe baza Convenţiei de la Haga din 25 octombrie 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaţionale de copii, în vederea obţinerii înapoierii copilului care a fost deplasat sau reţinut ilicit într-un alt stat membru decât statul membru în care copilul îşi avea reşedinţa obişnuită imediat înainte de deplasarea sau de reţinerea sa ilicită, se aplică alineatele (2)-(8).
(2) La aplicarea articolelor 12 şi 13 din Convenţia de la Haga din 1980, se asigură posibilitatea de ascultare a copilului în cadrul procedurii, cu excepţia cazului în care aceasta este necorespunzătoare în conformitate cu vârsta sau gradul său de maturitate.
(3) O instanţă sesizată cu o cerere de înapoiere a unui copil prevăzută la alineatul (1) acţionează cu celeritate în cadrul procedurii privind cererea, utilizând procedurile urgente prevăzute de dreptul intern.
Fără a aduce atingere primului paragraf, instanţa judecătorească pronunţă hotărârea, cu excepţia cazului în care aceasta se dovedeşte imposibilă din cauza unor împrejurări excepţionale, în cel mult şase săptămâni de la sesizarea sa.
(4) O instanţă judecătorească nu poate refuza înapoierea copilului în temeiul articolului 13 litera (b) din Convenţia de la Haga din 1980 în cazul în care se stabileşte că s-au luat măsuri corespunzătoare pentru a asigura protecţia copilului după înapoierea sa.
(5) O instanţă judecătorească nu poate refuza înapoierea copilului în cazul în care persoana care a solicitat înapoierea copilului nu a avut posibilitatea să fie ascultată.
(6) În cazul în care o instanţă judecătorească a pronunţat o hotărâre de neînapoiere în temeiul articolului 13 din Convenţia de la Haga din 1980, instanţa trebuie să transmită de îndată, fie direct, fie prin intermediul autorităţii sale centrale, o copie a hotărârii judecătoreşti de neînapoiere şi a documentelor pertinente, în special un proces-verbal al şedinţelor instanţei competente sau autorităţii centrale din statul membru în care copilul îşi avea reşedinţa obişnuită imediat înaintea deplasării sale sau reţinerii sale ilicite, în conformitate cu dreptul intern. Instanţa trebuie să primească toate documentele menţionate în termen de o lună de la data hotărârii de neînapoiere.
(7) Cu excepţia cazului în care instanţele judecătoreşti din statul membru în care copilul îşi avea reşedinţa obişnuită imediat înainte de deplasarea sa sau de reţinerea sa ilicită au fost deja sesizate de una dintre părţi, instanţa judecătorească sau autoritatea centrală care primeşte informaţia menţionată la alineatul (6) trebuie să o notifice părţilor şi să le invite să prezinte observaţii instanţei, în conformitate cu dreptul intern, în termen de trei luni de la data notificării, pentru ca instanţa judecătorească să examineze problema încredinţării copilului.
Fără a aduce atingere normelor în materie de competenţă prevăzute de prezentul regulament, instanţa judecătorească închide cauza în cazul în care nu a primit nicio observaţie în termenul prevăzut.
(8) Fără a aduce atingere unei hotărâri de neînapoiere pronunţate în conformitate cu articolul 13 din Convenţia de la Haga din 1980, orice hotărâre ulterioară prin care se dispune înapoierea copilului, pronunţată de o instanţă competentă în temeiul prezentului regulament, este executorie în conformitate cu capitolul III secţiunea 4, în vederea asigurării înapoierii copilului.
Adresati-va de urgenta unui avocat.
VA multumesc anticipat pt disponibilitatea dvs..ink sant in italia deocamdata dar sper sa pot ajunge in tara cu copilul,cu acordul tatalui.noi am fost concubini,el e inca insurat cu alta,eu ma simt ca la inkisoare aici singura fara intelegere si ajutor,astia sant rasisti cu romanii de aceea doresc sa ajung acasa si sa raman.cine imi poate recomanda un avocat bun?cred ca este greu de gasit un avocat capabil sa lupte atata pt o situatie ca a mea....
avocatnet.ro explicăm legislația
Lăzăruţiu Lucian, Avocat
gabryelagl