Aceste vizite ar trebui sa se defasoare normal, sa nu va fortati copilul sa le accepte, dar nici sa nu indrumati copilul sa le respinga, sa ii explicati de ce vine tatal sa o vada. Ar trebui sa aveti si un martor la domiciliu atunci cand vine tatal. In acelasi timp trebuie mentinuta comunicarea si cu tatal, spre binele copilului.
In legatura cu partajul am sase sa obtin si eu ceva?Am amenajat impreuna casa unde am locuit:mobila,parchet aere conditionate,electronice ,o masina impreuna.El sustine ca sunt toate ale lui.Am fost casatoriti 7 ani.
Locuiesc singura cu copilul.Nu am pe cine sa chem in fiecare marti si joi de la 5 la 8 seara.Tatal refuza sa iasa la plimbare cu copil in parc sau la alte locuri de joaca din dorinta de a nu cheltui nimic.Eu ar trebui sa il invit la masa? la cafea?
Dvs puteti face ceea ce doriti atata timp cat respectati ceea ce a dispus instanta, in asa fel incat sa-i fie bine copilului si tatal sa nu abuzeze. Nu va putem da noi pe forum indicatii de buna purtare si comportament civilizat.
In plus, in cazul partajului aveti dreptul teoretic la 1/2 din valoarea bunurilor dobandite sau a plus valorii aduse bunurilor sotului in timpul casatoriei. Asta presupune un dosar de partaj in instanta, cu taxa de timbru la valoare, cu expertize si cu 2-3 ani de procese.
Doamna, cand ati cerut program de vizitare sua cand a cerut domnul, dv. ati propus un program concret?
Ati aratat programul copilului de joaca, de somn, de gradinita?
Intre timp, copilul s-a mai dus la el? Ati solicitat o perioada de adaptare?
Ar cam fi trebuit o perioada intermediara de adaptare pentru copil
Ar fi buna o evaluare psihologica si poate consiliere si da, ar fi necesar acordul tatalui; nu scris.
Copilul de ce nu doreste sa stea la el peste noapte?
Daca ar fi mai bine pentru copil sa mearga in parc in acel interval orar, atunci dati-i dv. 10 lei copilului si-i spuneti sa-l roage pe tata cand vine sa mearga undeva ca are ea bani.
Astea nu sunt chestiuni legale, mai degraba psihologice si imi e dificil sa va invat cum sa procedati; important e sa nu inflamati lucrurile, sa nu vada copilul ca suferiti de suferinta lui. Stiu, e greu.
Cautati carti despre divort, discutati despre separarea parintilor, despre timpul petrecut cu dv., cu tatal, despre ce si-ar dori de la el, despre cum sa-i ceara cate ceva, sa mearga intr-un parc sau sa-i cante seara. Nu bani, nu la asta ma refer.
Poate tatal nu stie sa dea afectiune.
Poate un psiholog v-ar ajuta si pe dv. sa refaceti o relatie stricata intre copil si tatal lui.
Intre timp, legal, nu stiu ce atin facut in acea ordonanta si in recurs e dificil. Daca lucrurile sunt atat de rele, solicitati ajutorul Autoritatii tutelare si introduceti o ordonanta pentru a stabili o perioada de acomodare a copilului cu tatal sau.