INM 2015...ADMITERE!!!

OvidiuDanut a scris:

Eroarea de drept
a. produce aceleasi efecte ca si eroarea de fapt atunci cand priveste o norma extrapenala.
b.produce efecte doar in cazul faptellor savarsite din culpa
c. invincibila inlatura intotdeauna caracterul penal al faptei.

Astazi vom face grile de penal pana la 16:00. Raspunsurile din 30 in 30 de minute, asta in conditiile in care raspunde cineva:))

pe ,,c,, o exclud pt ca nu mai avem ,,inlaturarea caracterului penal,,codul renuntand la ,,cauzele care inlatura caracterul penal,,in prezent tine de imputabilitate

A

-va recomand 2 materiale pe justitie postate de Danilet ,extrem de interesante si care ne arata de ce au fost doar 160 de locuri la INM ,strategia pe justitie 2015-2020....mie imi par autorii de un cinism crunt.
-invata Romania cum sa ,,flituiasca justitiabilul ,,in felul asta reducand nr cauzelor cu beneficiul unui nr mic de magistrati si costuri reduse

postez cateva randuri din ce am citit si m-am enervat de o sa-i ,,laud,,toata ziuaX-(
nicaieri nu puncteaza ca lumea plateste taxe si impozite iar statul chiar tr sa asigure justitie de toti banii,nu platim ,,redus,,sa primim justitie ,,cu portia,,
o tot dau cu grefierii,pai daca eu vreau sa ma judece un judecator tu stat o repartizezi portarului de la instanta,chipurile ca e mai ieftin asta decat un magistrat iar eu am o cauza de 2 lei ca sunt coate goale si nu de 2 miliarde de euro.....X-(



-”. Un judecător cu doi grefieri bine pregătiţi, sau echivalentul lor, poate realiza aceeaşi cantitate de muncă ca doi judecători ce au câte un grefier fiecare......
-Problemele.... întârzieri în soluționarea dosarelor, interpretări legale şi hotărâri neunitare sau imprevizibile şi corupţie....................
-În ciuda convingerii observatorilor aflați în cunoștință de cauză, din cadrul sectorului de justiție din România, că instanțele și parchetele nu înregistrează un număr de angajați suficient, nu dețin resursele necesare și sunt suprasolicitate din punctul de vedere al volumului de muncă și că sistemul se apropie de colaps, sistemul judiciar prezintă indicatori de performanță foarte buni și dotarea cu resurse împreună cu cele ale Ministerului Public se ridică peste media de la nivelul european. -evidenţa include multe plângeri care vor fi abandonate, respinse ca nefondate sau nu li se vor da curs din alte motive (de exemplu neplata taxei de timbru, de obicei o taxă minimă dar îndeajuns pentru a descuraja pe unii justițiabili) într-o perioadă destul de scurtă, dar vor fi numărate ca dosare.............................
-instanţele sunt mult mai ieftine decât birourile notariale. Dacă încrederea în ambele este scăzută, după cum sugerează studiile, este logic să fie aleasă alternativa mai puţin costisitoare (iar cazurile mai costisitoare în instanţă –cele în care sunt implicate sume mai mari – nu sunt mai ieftine atunci când sunt gestionate de un notar). Prin urmare, mulţi oameni duc în instanţă problemele civile care ar putea fi rezolvate de un notar sau o agenţie administrativă......
-Justiţia penală este gratuită pentru partea vătămată. Prin urmare, oamenii depun plângeri penale în locul celor civile, chiar şi atunci când problema nu este în mod clar una penală.......
-Un grup din cadrul CSM a sugerat, pentru o altă problemă legată de taxa de primă .înmatriculare (cu propriul acord de rambursare) ca plângerile să fie depuse la agenţiile administrative şi nu la instanţe. Aceasta ar fi o soluţie practică pentru mai multe probleme şi are un potenţial semnificativ de reducere a sarcinii sectorului judiciar odată ce se ajunge la un acord general pe baza unuor prime cazuri însemnate .
-Concluzie
Cererea pentru serviciile instanţei s-a majorat în mod clar în ultimii cinci ani, chiar dacă adăugăm şi anumite ajustări statistice, şi asta în ciuda puţinelor semne că percepţiile publicului asupra sistemului de justiţie s-au îmbunătăţit. Scăderile economice sporesc activitatea instanţelor, dar pentru România există şi explicaţii suplimentare – costul scăzut de utilizare a instanţelor, disponibilitatea magistraţilor de a lua în considerare plângerile care nu ţin de justiţie sau formulate necorespunzator şi nevoia reală sau percepută de a începe o acţiune legală faţă de noile legi şi politici.......................
-Conform judecătorilor intervievaţi, o mare parte din timpul suplimentar este petrecut pentru lucrul cu părţile pro se (care nu beneficiază de asistenţă judiciara) pentru a le oferi lămuriri în vederea elaborării plângerilor. Sondajul realizat de echipa Bancii Mondiale pe utilizatori ai instanţelor, a relevat faptul că, în funcţie de nivelul de jurisdicţie, aproximativ 10% dintre intervievați au primit ajutor de la judecători pentru a-şi pregăti dosarul (CURS, 2013).33Un sondaj din 2008 al Băncii Mondiale a sugerat că aproximativ 40 procente din reclamanţi s-au prezentat iniţial fără reprezentant legal (Gallup România, 2008), în vreme ce sondajul din 2013, realizat de echipa Bancii, a arătat că 21% dintre părţile în procese nu erau reprezentate de un avocat (CURS, 2013).34 Oricare ar fi numărul exact, acest gen de muncă ar trebui făcută maidegrabă de avocați, înainte de a se depune o cerere în instanță
-Este admirabilă atitudinea extrem de generoasă a instanţelor referitoare la aspectele pe care sunt de acord să le supună controlului judecatoresc,48dar, aşa cum observă şi CADI (2010), dreptul la justiţie nu include abuzul de drept (nu este „categoric sau absolut”). În ţările foarte sărace, în care cei care apelează la instanţă trebuie să călătorească zile întregi pentru a ajunge la un judecător, sunt deseori analfabeţi şi nu au acces la avocați, din cauză că nu au bani şi, în orice caz, pentru că numărul de avocați este chiar mai mic decât cel al judecătorilor, acest nivel de permisivitate ar putea fi complet adecvat. Totuşi, în cazul României, această generozitate poate fi exagerată, inutilă şi poate atrage după sine abuzuri.
-Pot fi luate în considerare trei opţiuni, dar numai ultimele două sunt recomandate (cu varii interpretari):
Suplimentarea cu mai mulţi judecători sau procurori - acesta este răspunsul obişnuit din cadrul sistemului judiciar. Totuşi, acest lucru are limitele sale (bugetare) şi în multe cazuri ar putea fi mai puţin acceptabil decât celelalte două soluții.
Reducerea şi restructurarea cererii – prin utilizarea sistemelor de filtrare sau transferare către alte domenii de soluționare a disputelor, sau prin eliminarea unor anumite proceduri judiciare obligatorii.
Modificarea practicilor interne, a distribuţiei muncii şi organigrama personalului – acestea sunt trei căi diferite prin care personalul existent poate deveni mai productiv. Paşii redundanţi sau care nu sunt necesari pot fi eliminaţi, volumul de muncă poate fi redistribuit în rândul personalului existent şi munca depusă de un judecător poate fi delegată (mai puţin costisitor) asistenţilor.
-În afară de costurile implicate de analiza şi modificările legale şi procedurale, restructurarea cererii ar fi mai ieftină decât reorganizarea personalului şi a procedurilor interne, dar ambele metode se confruntă cu provocarea de a învinge opoziţia factorilor interesaţi interni şi externi. În orice caz, schimbările rapide generează de obicei propriul set de consecinţe negative, ca şi neîndeplinirea inevitabilă a îmbunătăţirilor promise. ...........................

OvidiuDanut a scris:

Eroarea de drept
a. produce aceleasi efecte ca si eroarea de fapt atunci cand priveste o norma extrapenala.
b.produce efecte doar in cazul faptellor savarsite din culpa
c. invincibila inlatura intotdeauna caracterul penal al faptei.

Astazi vom face grile de penal pana la 16:00. Raspunsurile din 30 in 30 de minute, asta in conditiile in care raspunde cineva:))

sa va spun ca asta e singura 'lectie'din penal general ce nu pot sa o inteleg?parca renuntasera la eroarea de drept si eroarea de fapt ramanand eroarea asupra tipicitatii si asupra antijuridicitatii ,adica eu nu inteleg ca in udroiu nu scrie mult de eroare de drept si de fapt,poate imi explica si mie cineva ca sa nu raman cu golul asta.

iuli_c a scris:

OvidiuDanut a scris:

Eroarea de drept
a. produce aceleasi efecte ca si eroarea de fapt atunci cand priveste o norma extrapenala.
b.produce efecte doar in cazul faptellor savarsite din culpa
c. invincibila inlatura intotdeauna caracterul penal al faptei.

Astazi vom face grile de penal pana la 16:00. Raspunsurile din 30 in 30 de minute, asta in conditiile in care raspunde cineva:))

pe ,,c,, o exclud pt ca nu mai avem ,,inlaturarea caracterului penal,,codul renuntand la ,,cauzele care inlatura caracterul penal,,in prezent tine de imputabilitate

A

ac....Udroiu, pg. 92, ultimul alineat cu liniuta.

Madalina : eroarea asupra tipicitatii poate fi si de fapt si de drept....vezi Udroiu.

Pentru a inlatura raspunderea penala, starea de iresponsabilitate:
a. trebuie sa fie in toate cazurile permanenta
b. poate exista si numai pt un interval scurt de timp pe parcursul savarsirii faptei, in cazul infractiunilor cu durata de consumare
c. nu trebuie sa fie anume provocata de faptuitor