Daca in urma unei expertize pshiatrice se stabileste ca inculpatul a actionat cu discernamant in momentul comiterii faptei, se mai poate retine starea de provocare? Respectiv savarsirea faptei sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii?
Emotia sau provocarea nu se stabileste pe baza unei expertize medico-legale psihiatrice.
Doar daca persoana ar avea anumite probleme psihice se poate discuta despre asa ceva.
Provocarea sau puternica tulburare sau emotie se dovedeste pe baza de probe sau pe baza unor elemente de fapt conjugate cu alte aspecte care rezulta din cadrul dosarului penal.
Si bine daca ca de ex. procurorul/judecatorul tine vizibil cu unul... si spune ca a fost "tulburat si emotionat" dintr-un fleac, cum se poate demonstra contrariul? Daca nu se poate cere parerea unui expert vreau sa zic.
Am o problema cu un tip. Fapta savarsita cu premeditare, folosindu-se si de alte co-autori, cu tragerea victimei in capcana... si ... si ... ma trezesc ca l-am provocat, dintr-un motiv idiot.