Am urmat scoala primara intr-un satuc din Romania,intr-o sala de clasa in care eram amestecati toti.
Azi ma intreb cum a reusit invatatoarea sa faca scoala cu noi toti(adica cu clasele 1-4 la un loc).
Am invatat sa scriem ,sa citim,sa socotim,si am facut si sport in conditiile in care o camaruta mica era alocata orei de educatie fizica.
Astazi locuim la oras,"in buricul targului",si evident copilul meu merge la o scoala din apropiere.Mai mult,exista langa acea scoala o sala de sport construita pe vremea guvernarii Nastase.
Este adevarat ca lumea a evoluat,ca ne dorim conditii excelente,dar faptul ca in unele locuri nu exista conditii nu este suficient pentru a elimina aceste ore din programa scolara.
Nu vreau sa va contrazic,dar niciodata nu mi s-a parut ca aloc multi bani pentru echipamentul copilului.
Pana la urma,haine se gasesc la toate preturile,important este ca un copil sa fie bine crescut si curat,mai ales.
Decat un copil bine imbracat care abia se misca,as prefera reversul...
Absenteism exista la toate materiile,si vinovati sunt si parintii,si scoala ,poate si societatea aceasta "evoluata".
Din fericire,reusesc sa-i ofer copilului meu cele necesare.
Dar lipsa conditiilor,in ceea ce priveste miscarea...nu stiu ce sa zic,trebuie sa existe conditii dar in asteptarea lor nu putem elimina ceea ce deja exista si functioneaza cat de cat.
Sportul, miscarea facuta prin activitate de educatie fizica este foarte importanta la orice varsta. Copii au nevoie de miscare si-i vedem cum alearga in curtea scolii, pe holuri, etc. In marea majoritate a cazurilor cei care invata bine fac si sport (de masa, de mentrinere, nu de performanta). Sunt mai rezistenti la boli...
Pentru adulti este valabila aceeasi regula. Cei care fac miscare regulat (nu muncind ), au rezultate bune in activitatea profesionala si sunt nu prea au nevoie de medic.
La batranete se vede ca cine a facut miscare toata viata poate continua sa traiasca frumos, sportiv.
Cred ca majoritatea oamenilor pot trece peste greutatile economice, financiare, deoarece a face un sport de intretinere, de mentinere nu necesita mari cheltuieli (cu mici exceptii).
Pentru mine si multi din preajma mea cel mai dificil este sa ne gasim timp pentru miscare si ni se intampla sa mai sarim peste ora de miscare planificata de 2-3 ori pe saptamana, chiar daca sala este aproape sau abonamentul platit.
Dar important este ca ne straduim , nu abandonam .
Nu ma gandesc sa fie excluse din programa orele de educatie fizica! NU! Incerc doar sa atrag atentia asupra faptului ca in prea multe zone ale tzarii nu exista interes pt asa ceva – pt ca se cer bani parintilor, pt ca elevii au de munca la camp sau cu animalele... etc s.a.m.d. Incerc doar sa atrag atentia asupra faptului ca nu toti tinerii au bafta de un invatator cu har! Incerc doar sa atrag atentia asupra faptului ca se discuta – la nivelul celor care pot face ceva la nivel national – doar de forma, si pe nimeni nu intereseaza fondul...
Dna Elena, dv nu traiti din ajutor social si, probabil, nu reusiti sa intelegeti ce efort financiar ar trebui sa depuna un parinte cu ajutor social pt a cumpara copilului o minge cu 3 lei (care nu e la fel de ”elastica” precum una de 8 lei). Pretul pe care dv il dati pt un trening este un sfert din ajutorul social al unor oameni care supravietuiesc in RO... Deci, nu se pune problema cu ce imbraca acel parinte copilul cand abia are cu ce sa ii cumpere caiete... Pt un asemenea copil nu se mai pune problema ca va urma si cursurile unui liceu – pt ca nu le va urma! Deci, orele de educatie fizica din gimnaziu nu ii vor fi de vreun mare folos...
Dar: cand sportul (nu educatia fizica – doua ore pe saptamana) va fi ”organizat” si platit de Stat e probabil ca unii dintre acesti copii sa fie ”salvati” – poate sunt buni la un anume sport (pe care il va ”sponsoriza” Statul).
Ceea ce exista azi, ca ”baza sportiva” (sa zicem) ar trebui sa se extinda si sa se gandeasca o strategie de a ”aduna” copiii (adolescentii, in special) de prin cluburi sau maidane... Orele obligatorii nu rezolva nimic... deoarece si profesorul e constient de faptul ca cei mai multi vin pt ca sunt constransi, nu pt ca le place – si, din pacate, prea multi profesori (orice ”materie” ar preda) nu-si dau intersul sa ii atraga pe elevi...
Dle Adrian, imi permit sa scriu ca educatia fizica practicata la varsta scolara nu e regula pt o sanatate ”de fier” la batranete... Si nici invers... Tata nu a practicat nici o ora de educatie fizica si – la cei 67 de ani ai lui nu a fost la medic NICIODATA – deci nu are o punga cu medicamente din care trebuie sa ia zilnic . Un vecin, caruia sportul i-a placut (a fost handbalist), a murit la varsta de 55 de ani (si in fiecare dimineata alerga...) – l-a ”lasat” inima... Practicarea sportului nu e garantia sanatatii! Am colege care au jucat volei pana la varsta de 30 de ani si azi, la o inaltime de 1,70 m, au 80-90 kg! Sportul nu e nici garantia impotriva obezitatii... Prietena mea cea mai buna s-a ”ferit” de sport cat a putut... Fumeaza, are 4 copii, munceste, are 45 de ani si arata de vreo 35 (sa zicem...) – dar n-a facut educatie fizica (sport) o clipa! Finului meu nu ii place sa mearga la orele de educatie fizica... Prefera sa mearga cu rolele si sa cutreiere muntii cu tatal lui... Dar la scoala nu-i place sa mearga la orele de ”sport” – si nu merge; tatal lui, medic fiind, l-a scutit de aceste ore... Cunosc varstnici in adevaratul sens al cuvantului care afirma ca nu au facut sport nici in scoala si nu au facut ”efort fizic” nici de ”dragul” sanatatii dar le e bine, si la varsta de 70-80 de ani joaca table ”in fatza blocului” fara a se lua de copiii care fac galagie jucandu-se...
Am o multime de exemple (pt ca le-am ”adunat”) dar ma opresc numai la acestea...
Ce mi-ar placea sa se inteleaga este faptul ca educatia fizica poate fi benefica, dar fara aceasta nimeni nu va fi mai bolnav decat i-o permite propria mostenire genetica... Degeaba cineva merge la orele de educatie fizica daca seara – liceean fiind – isi petrece timpul consumand alcool... Degeaba face sport daca predispozitia genetica il... conduce spre boala...
Ideea pe care incerc sa o conturez este aceea de a se atrage tinerii catre sport, nu de a le impune ceva ce ii intereseaza pe... destul de putini (contrar asteptarii celor care striga ca trebuie ore de educatie fizica in scoala) – nu orele obligatorii sunt ”cheia”... – si prin aceasta afirmatie nu neg importanta educatiei fizice, a sportului...
În primul rând, nu există "Nu pot" ci "Nu vreau".
Apoi, de ce nu s-ar pune problema copiilor din familii ce trăiesc din ajutor social, sau din mediul rural să nu urmeze liceul? Mi se pare foarte urât spus. Foarte. Sunt mulţi copii, tineri ambiţioşi, care iubesc cartea şi îşi doresc să iasă din mizeria, sărăcia în care trăiesc, pt. un viitor mai bun decât al părinţilor. ªi sincer, nu cred că acei copii care zilnic parcurg zeci de kilometri pe jos să ajungă la şcoală, să înveţe, să îşi poată indeplini visurile, vor avea nevoie de orele de ed. fizică. Ei au deja antrenamentul fizic, ştiu ce înseamnă efortul, şi sincer cred că ar prefera să înveţe la o altă materie în acel timp. Nimeni nu le va cere un echipament să bată mingea pe câmp, dacă nu au o sală de sport. (Har domnului, în ciuda scandalului cu sălile de sport ale lui Năstase, acestea există, le-am văzut, sunt încă în stare bună, şi nu doar în împrejurimile capitalei).
(Mai mult, unde am făcut eu primara, o şcoală în centrul unui oraş mic, reşedinţă de judeţ, nu avea sală de sport, nici curtea amenajată. Făceam mişcările de la ed. fizică în clasă, cum puteam, iar când era plăcut afară, ieşeam în curte. Niciodată acolo nu ne-au cerut echipament, pt. că ştiau că unii nu au posibilitatea. La liceu, aveam deja 2 săli de sport, una de fapt fiind o clădire special amenajată, separat de şcoală, plus un teren cu tot ce vrei, pt. orice sport, inclusiv atletism. Aici deja nu făceam decât încălzire de 10 minute, restul joc în echipe, fiecare ce îi place, sau doreşte. Astfel ca nimeni să nu fie plictisit de oră.)
Dar în mediul urban e altă situaţia. Orele de ed. fizică sunt necesare pt. disciplina fizică, un strop de mişcare pt. cei care nu fac nimic toată ziua, sau sunt consumatori nesănătoşi. Cine nu vrea să participe la orele astea, treaba lui. Ia scutire şi merge în weekend la munte, sau face ce vrea el. Dar de ce din cauza acestora să se ia orele de ed. fizică celor care doresc să participe la ele, cărora le face bine un pic de mişcare între ore, unde îşi pot descoperi înclinaţiile spre anumite sporturi. ªi vă mai spun un lucru: cei care stau pe bancă la orele de sport, vor fi galeria colegilor lor la competiţiile intraşcolare. Iar când aceştia vor câştiga şi toată lumea îi va aplauda şi vor primi felicitări din partea tuturor, a profesorilor, îşi vor dori să fie în locul lor. (ªi aici mă pot întoarce la postul meu anterior, unde am enumerat beneficiile unui joc, unei competiţii).
Legat de cei care practică sport de performanţă este total altceva. Oricine ştie că un sportiv de performanţă, cu ani de antrenamente în spate, lăsându-se brusc, fără o supraveghere a mişcării fizice şi a alimentaţiei, va lua în greutate. Toţi ştim că sportul de performanţă la femei, dezvoltă hormonii androgini, ajungând la trăsături dure, piele groasă, ceea ce ne lasă impresia de îmbătrânire.
E adevărat că orele de ed. fizică de la şcoală nu o să ne dea o sănătate de fier, dar nu cred că cineva o să zică vreodată: Eu am făcut ed. fizică la şcoală / sport în tinereţe, nu mai am nevoie. Ar fi absurd.
Vorbiţi de cazuri care le ştiţi dvs. ªi eu ştiu câteva. Eu şi mulşi alţii pe care îi cunosc dimineaţa facem mişcările de sport, de înviorare pe care le-am învăţat în şcoală, şi le-am repetat 12 ani de zile la rând, şi au devenit parte din rutina zilnică. Sunt sigură că mulţi care stau la birou toata ziua la un moment dat când resimt durerea musculară se ridică şi fac puţine exerciţii amintite din şcoală.
Aveti dreptate,nu traiesc,si nu am trait din ajutor social.
Incerc sa spun ca a ne dori un anumit lucru,a avea vointa,nu costa.
Aveti dreptate in mare parte in ceea ce spuneti,si daca tot veni vorba de munca campului si animale...s-ar putea ca si eu sa cunosc foarte bine aceste aspecte.
Copilaria mea n-a constat in tabere de vara la munte sau la mare,ci au fost petrecute la camp,"discutand" cu bivolii si cu toate cartile care-mi cadeau in mana.
A popos de saracie,cea mai de temut este cea sufleteasca.
Fiecare are dreptul la o parere,eu raman la a mea,cu respect pentru opiniile celorlalti.
avocatnet.ro explicăm legislația
trope_doi, utilizator
ContSters67724, utilizator
petrider