In prezent parlamentarii suedezi au la dispozitie garsoniere detinute de stat, cu o suprafata de circa 40 de metri patrati. Singura camera este folosita atat ca living, cat si ca dormitor. Spalatoria este comuna, iar demnitarii trebuie sa se programeze din timp daca vor sa isi spele asternuturile.
Sunt si parlamentari care traiesc intr-un spatiu chiar mai mic, de doar 21 metri patrati. In aceste cazuri, inclusiv bucataria este impartita in comun. Nu exista personal de serviciu, iar regulile sunt stricte: "Pastrati curatenia".
Biroul unui parlamentar are circa 18 metri patrati. Demnitarii nu au secretare sau consilieri, nici masini de serviciu cu sofer.
"Eu ii platesc pe politicieni. Nu vad niciun motiv pentru care banii platitorilor de taxe sa fie folositi pentru a le oferi politicienilor o viata de lux", explica un suedez in reportajul televiziunii braziliene.
Resedinta oficiala a premierului suedez nu depaseste circa 300 de metri patrati. Nici acesta nu beneficiaza de personal de serviciu.
Suedia este impartita in 21 de comitate conduse de cate un birou administrativ numit de guvern impreuna cu un consiliu ales de cetateni. Pe teritoriul Suediei sunt 290 de localitati.
Nici primarii si guvernatorii nu au dreptul la resedinte oficiale gratuite, iar consilierii nici macar nu au salariu lunar sau un birou propriu, asa ca lucreaza de acasa. "Suntem alesi sa reprezentam cetatenii si, la fel ca ei, avem propriile noastre slujbe", a explicat consiliera.
Doar parlamentarii, care lucreaza la elaborarea legilor, se considera ca exercita un serviciu public pentru care trebuie sa fie remunerati cu salarii lunare. Un parlamentar suedez castiga aproape dublul venitului net al unui profesor.
Parlamentarii care nu domiciliaza in capitala nu primesc bani in plus pentru costurile suplimentare, cum ar fi plata unei eventuale chirii sau pentru a avea asistenti la cabinetele parlamentare din localitatile de origine. Acolo, multi dintre ei lucreaza de acasa si utilizeaza sediile partidelor sau bibliotecile publice pentru a se intalni cu alegatorii.
Toate calatoriile cu avionul ale parlamentarilor trebuie sa fie aprobate si rezervate la agentia de turism din cadrul Parlamentului, nefiind alocate indemnizatii speciale.
Politicienii suedezi nu sunt privilegiati in fata legii si nu se bucura de niciun fel de imunitate.
Mona Sahlin a cumparat o ciocolata si alte cateva obiecte personale cu credit cardul guvernamental si a platit scump - si-a pierdut postul de vicepremier. Scandalul a fost celebru in anii '90 fiind cunoscut sub numele de "cazul Toblerone". Sahlin si-a compromis cariera politica, fiind nevoita sa demisioneze din functia de lider al Partidului Social Democrat.
Cetatenii sunt foarte atenti la modul in care Parlamentul isi foloseste puterea. Transparenta activitatii parlamentare are radacini in Constitutie. Fiecare cetatean are dreptul sa verifice cheltuielile politicienilor, actele contabile emise de guvern si declaratia de impozit pe venit a premierului.
Mai mult, functionarii trebuie sa puna la dispozitia doritorilor corespondenta zilnica si emailurile oficiale ale prim-ministrului, orice cetatean avand acces la aceste informatii.
In sala calculatoarelor este posibil chiar sa studiezi traseul unor documente, cum ar fi cheltuielile guvernamentale sau detaliile unei licitatii publica. De exemplu, unul din rapoartele cu cheltuielile premierului a inclus si pranzul luat impreuna cu presedintele Bancii Centrale, precizandu-se chiar si ce au mancat si au baut cei doi.
Administratia Parlamentului suedez tine socoteala cheltuielilor in rapoarte ale membrilor, depozitate intr-o singura incapere. Exista dosare individuale pentru fiecare dintre cei 349 de demnitari, precum si pentru Purtatorul de cuvant al Parlamentului. Orice suedez poate veni sa studieze dosarele sau poate cere informatiile prin intermediul Internetului.Principiul transparentei este inclus in Constitutia suedeza de mai bine de 200 de ani. El face ca excesele de putere sau cazurile de coruptie sa fie extrem de rare in aceasta tara.
Primul motiv pentru care Suedia are un nivel ridicat de civilizatie si de trai rezida in faptul pur intamplator ca e locuita de suedezi.
In al doilea rand, legislatia dupa care este condusa tara si care reglementeaza si drepturile/obligatiile conducatorilor citati mai sus, este votata tot de aceiasi suedezi.
In al treilea rand, suedezi chiar studiaza si invata (nu "iau" diplome din fabrici specializate), universitatile din Suedia existand de sute de ani si fiind de nivel mondial:
1. Institutul Regal de Tehnologie – locul 123 la nivel mondial
2. Universitatea Uppsala (din anul 1477 – locul 129 la nivel mondial
3. Universitatea Linkoping – locul 146 la nivel mondial
4. Universitatea Lund – locul 192 la nivel mondial
5. Universitatea Goteborg – locul 243 la nivel mondial
6. Universitatea Stockholm – locul 277 la nivel mondial
7. Universitatea Umea – locul 312 la nivel mondial
8. Universitatea de Tehnologie Chalmers – locul 339 la nivel mondial
9. Institutul Karolinska – locul 495 la nivel mondial
10. Universitatea Suedeze de Stiinte Agricole – locul 617 la nivel mondial
In Suedia dezvoltarea societatii s-a facut lent, avand la baza organizarea comunitatilor mici in care membrii lor erau tinuti sa respecte valorile morale de baza.
Biserica a strans in jurul ei toata suflarea acestor comunitati si i-a tinut strans uniti.
Desi despre suedezi, ca de altfel despre toti nordicii, se spune ca sunt reci, distanti, totusi atunci cand e vorba de interesele comunitatii ei participa cu drepturi si obligatii intelese si asumate.
Nimic nu a bulversat dramatic mentalitatea suedezului de rand chiar daca el s-a mutat din micile comunitati rurale in orasele mai mari in cautare de a face scoala, de a obtine o slujba conforma cu studiile lui in marele fenomen al industrializarii.
Romanii au trecut prin epoca navalirilor, fugind in codri si salvandu-se in mod individual.
Au trecut prin epoca fanariota care a dezvoltat si mai mult spiritul individualist, concomitent cu spiritul de turma in care faci ca ceilalti fara sa intelegi de ce. Biserica a pus si ea o piatra de temelie la tot acest devalmasag, soborul considerandu-se mai aproape de Dumnezeu decat de oameni, lasandu-i practic de izbeliste, fara nicio contributie notabila in organizarea comunitatilor, dar interesandu-se inainte de toate de averea lui si pasandu-i in cot de starea oamenilor (cu rare exceptii si cu o exceptie mai larga, de ordin etnic, in Transilvania).
A trecut dramatic din asezarea politica si sociala interbelica la bolsevismul atroce in care supravietuirea devenise o piatra de incercare pentru tot romanul, in care delatiunea sau sechestrarea propriei constiinte sub zeci de lacate imaginare, a facut din omul nou, doritor sa traiasca, un individ fracturat intre valorile interioare capatate in familie si valorile exterioare si straine lui, dar pe care trebuia sa le respecte ca sa poata vietui.
N-a apucat sa se adapteze supravegherii securisto-comuniste ca a dat peste el un alt val istoric: marea industrializare care a amestecat neamurile, obiceiurile si graiurile mai ceva ca in turnul Babel. I-a scos pe oameni din traiul lor oarecum asezat si molcom de la sate si oraselele mici provinciale si i-a aruncat in vartejul mecanic si alienabil al fabricilor si uzinelor, al santierelor de constructii. I s-a spus romanului ca munceste pentru popor, o notiune prea larga ca sa poata fi asimilata, o piatra in plus la alienarea lui, sporindu-i mentalitatea individualista, pasandu-i in cot de colectivitatea in care nu gasea nicio valoare pe care sa o respecte atata timp cat intre vorba si fapta era o distanta ca de la cer la pamant.
Si in final, capitalismul de cumetrie i-a pus capacul pe coparseu, bagandu-l in cel mai crunt individualism posibil si ridicand invidia la valoare absoluta din care deriva toate celelalte nenorociri individuale si colective si care isi are expresia arhicunoscuta in capra vecinului.
Si atunci? Cum sa fie romanul ca suedezul si Romania ca Suedia?
ponta ar vrea sa ne ridice putin si noua, romanilor, nivelul de trai (chiar daca nu, deocamdata, ca in suedia), da' nu vrea (se opune) basescu.
s-a si certat ponta cu basescu pe chestia asta, da' tot degeaba. fiecare o tine cu a lui.