Coproprietari apartament - iesire din indiviziune

În cazul moştenirilor deschise după intrarea în vigoare a noului cod civil:
– moştenitorul devine proprietar asupra cotei sale ce-i revine din bunurile incluse în masa succesorală de la data deschiderii moştenirii,

În baza prevederilor art. 1.114 alin. (1) NCC (trans misiunea se realizează de plin drept la data decesului), titlul său de proprietate fiind certificatul de moştenitor (art. 1.133 NCC).

Prin încheierea actului de partaj (de la data stabilită în acesta, dar nu mai devreme de data încheierii actului), moştenitorul devine proprietar exclusiv asupra bunului ce i-a revenit prin partaj;
– în situaţia în care bunul primit este imobil, efectele partajului se produc numai dacă actul de partaj a fost înscris în cartea funciară (art. 680 NCC).

În cazul moştenirilor deschise anterior intrării în vigoare a NCC şi care se dezbat după intrarea în vigoare a acestuia:
– acestea sunt guvernate de vechiul Cod civil cu privire la aplicarea dreptului substanţial, dar actului de partaj i se vor aplica dispoziţiile NCC, astfel cum rezultă din interpretarea art. 6 alin. (5) şi (6) NCC

Actul de partaj încheiat după intrarea în vigoare a NCC va avea efect constitutiv chiar dacă certificatul de moştenitor în baza căruia s-a eliberat nu avea valoarea unui titlu de proprietate, ci dovedea numai calitatea moştenitorilor.

Deci pentru ca dumneavoastra, in calitate de coproprietar trebuie sa fiti notat in cartea funciara cu cota care va apartine, apoi prin instanta cereti iesirea din indiviziune.
Conform : Art. 1143 din ncc.

Starea de indiviziune
(1) Nimeni nu poate fi obligat a rămâne în indiviziune. Moştenitorul poate cere oricând ieşirea din indiviziune, chiar şi atunci când există convenţii sau clauze testamentare care prevăd altfel.
Prin acțiunea de partaj succesoral, reclamantul-coproprietar solicită instanței de judecată (judecătorie, tribunal etc.) ieșirea din indiviziune cu privire la bunurile aflate în masa succesorală a defunctului, prin împărțirea lor în natură sau prin echivalent. Hotărârea judecătorească de partaj înlocuiește, cu efect retroactiv, cota-parte indiviză ideală şi abstractă din bunurile supuse partajului, cu drepturi exclusive ale coindivizarilor asupra acestor bunuri, determinate în materialitatea lor.

Cine poate solicita ieșirea din indivizune?
Persoanele care pot formula acțiunea de partaj succesoral (care au calitate procesual activă) sunt moștenitorii legali şi testamentari, universali sau cu titlu universal, succesorii în drepturi ai coproprietarilor, precum şi creditorii personali ai coindivizarilor, însă aceştia din urmă numai pe calea acţiunii oblice.
De asemenea, și creditorii succesiunii pot solicita partajul pe calea acţiunii oblice, aflându-se într-o situaţie similară celei a creditorilor personali ai succesorilor.
Pentru că acţiunea de partaj este asimilată unui act de dispoziţie, toate părţile trebuie să aibă capacitate deplină de exerciţiu. Persoana lipsită de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrânsă (de ex., minorul) trebuie reprezentată de un curator numit de instanța de tutelă.
Acțiunea se formulează în contradictoriu cu ceilalţi copărtaşi ce nu au cerut ieşirea din indiviziune (care au calitate procesuală pasivă). Reclamantul îi va chema în judecată pe toţi moştenitorii, pentru ca hotărârea pronunţată să le fie opozabilă.
Prin instanta se poate cere expertiza de evaluare a apartamentului la pretul pietei, inclusiv calculul de sulte.
Prin achitarea sultei, se poate plati datoria catre asociatie.