wiki38 a scris:
Daca suspectul sau inculpatul apreciaza ca modul de consemnare nu corespunde sensului relatarii, poate cere org. jud. modificarea aceteia. In ipoteza in care org. jud. refuza, inculpatul poate face mentiune in acest sens la finalul declaratiei, inainte de a semna. In orice caz, modalitatea de consemnare poate fi verificata prin consultarea inreg. audio sau video efectuate in cauza."
Deci, după cum spuneam, în cazul declarațiilor semnate de martor / suspect / inculpat, etc. pentru ca să se poată apela eventual la înregistrări
trebuie să existe o contestare a celor consemnate chiar în momentul la care cel care face declarația o semnează.
Dacă declarația este semnată și părțile sau cel care declară nu contestă sensul celor care s-au consemnat, ulterior va rămâne valabilă declarația asumată prin semnătură de cel care a dat-o.
Practic, așa cum reiese și din citatul de mai sus, pentru a se putea recurge la înregistrări în acest caz, trebuie să fie îndplinite
două condiții: să existe
o contestare a celor consemnate și
organul judiciar să refuze solicitarea de a face rectificarea respectivă.
Dacă problema se pune așa în penal, vă dați seama că cu atât mai mult declarația semnată și necontestatată la acel moment va rămâne valabilă în civil.
Pe de altă parte ceea ce ați citat este doar o opinie. E drept că este a D-lul Zarafiu și e drept că este de bun simț, dar această opinie nu este în măsură să țină vreo instanță de judecată.
În plus, vă dați seama ce s-ar întâmpla dacă s-ar admite, de principiu, ca orice declarație să fie contestată și înlocuită cu înregistrarea de ședință...
Despre subiectivismul organului judiciar care dictează cele declarate cred puțin exagerați. Or mai fi declarații consemnate exact în sensul dorit de cel care face declarația. ;)
Și să nu uităm că partea adversă poate contesta pe loc dacă nu-i convine sensul care ar rezulta din cele consemnate.
Părțile au obligația de urmării desfășurarea procesului și de a veghea la buna lui administrare. Dacă nu se prezintă, nu-și angajează apărător sau reprezentant își asumă riscul de a nu putea pune întrebări martorilor propuși de partea adversă sau de a nu putea contesta sensul celor declarate.