Buna ziua.
Sunt divortata de 3 ani si jumatate, avand custodie exclusiva asupra copilului rezultat din casatorie si tatal avand un drept de vizitare fixat de instanta pe care nu si l-a respectat niciodata de la momentul hotararii judecatoresti.
Imediat dupa divort, tatal a plecat din tara locuind cu o femeie pe care a cunoscut-o in timpul procesului nostru, dupa ce facuse cu alta femeie un copil in paralel cu cel avut impreuna si a venit sporadic de 2-3 ori pe an.
Copilul l-a vizitat intotdeauna in prezenta mea, fie mergand in parc fie mai rar la domiciliul copilului. Aceasta prezenta a mea a fost ceruta de catre mine in instanta fiindca in timpul casatoriei cu el, tatal a facut in paralel cu copilul avut un altul, diferenta de 3 luni intre luni si mi-a comunicat acest lucru in prima seara a venirii mele din maternitate. Aceasta lipsa de afectiune si instabilitate emotionala m-a ingrijorat si nu am fost de acord sa las copilul exclusiv cu el, in programul de vizitare.
In acest moment tatal doreste schimbarea custodiei exclusive in custodie comuna, invocand dreptul noii legislatii si a drepturilor omului dorind sa ia copilul la el in Grecia unde locuieste cu respectiva femeie, sporadic sau la adresa parintilor sai, unde are oficial domiciliul trect in buletin; face apel la protectia copilului pentru o expertiza si evaluare la domiciliul copilului. Prezenta cerere de custodie comuna este facuta si in baza spune el, a unei nevoi a sa de implicare in viata copilului care duce o viata dezechilibrata datorita refuzului meu de a-l duce la o gradinita si privindu-l astfel pe copil de o dezvoltare armonioasa si de informatiile necesare. A refuzat sa inteleaga ca gradinita nu este obligatorie si eu consider aceasta decizie potrivita copilului.
Copilul lucreaza cu mine in permanenta, eu avand mai multe formari in domeniul psihologiei colective, si a psihologiei copilului, fiind absolvent de limbi straine si al modului psiho-pedagocic.
Bunicii copilului nu suna niciodata sa intrebe de copil doar ii trimit de ziua lui si de 1 iunie o suma de bani in cont cu un mesaj de La multi ani.. In cursul anului trecut, am trecut pe la ei cu copilul iar acestuia nu i-a placut acolo, motiv pentru care nu am mai avut o alta intalnire cu acestia si cu copilul. In urma intrebarii copilului acesta si-a amintit episodul vizitei si mi-a mentionat ca nu doreste sa mearga acolo. Intr-o discutie telefonica avuta cu acestia, o data cu actiunea intentata de fiul lor, mi s-a comunicat ca trebuia sa ignor preferinta copilului de a nu mai veni la ei si sa il las acolo 2-3 zile ca sa se obisnuiasca si sa stabileasca o legatura afectiva cu ei. Le-am explicat ca copilul nu este un cartof care poate fi mutat si ca a dezvolatat atasamente si nu pot ignora sentimentele si afectiunea dezvoltata de el.
Anul acesta pentru o relatie civilizata le-am trimis un set de fotografii cu copilul desi ei nu au sunat sa intrebe niciodata ce face copilul, cum se dezvolta sau ce necesitati are.
Gandirea tatalui si comportamentul acestuia denota o intabilitate psihica si afectiva notabila, pentru ca inca din timpul casatoriei avute, obisnuia sa isi schimbe deciziile hotarate impreuna in functie de persoanele si discutiile avute cu diverse persoane colaterale. Aceasta abordare a continuat si in relatia cu copilul si cu vizitarea lui, vizitandu-l si sunand cand si cand si neavand constanta in programul foarte larg si generos stabilit la cererea sa in instanta.. I-am dat ocazia ajungand in Grecia, intr-o excursie sa vada copilul si dupa o discutie preliminara in care m-a informat ca doreste sa vina sa il vada, mi-a comunicat dupa o zi ca nu mai vine sa il vada fiind distanta prea mare intre Salonic -unde locuieste el si Atena- locatia in care eram eu si copilul la acel moment.(aprox 400 km)
Actiunile tatalui de chemare in judecata si schimbare custodie vin in prezent datorita, spune el, faptului ca venind de doua ori in tara, nu a putut vedea copilul eu fiind plecata din oras- fiind Pastele si a doua oara plecand intr-o excursie in afara tarii, lucru despre care il informasem.
A treia venire a sa a fost in oras si in tara,fara sa ma anunte, el afirmand ca m-a cautat la domiciliu, nu m-a gasit si nu a putut vedea copilul, acest lucru aratand ca eu il opresc in stabilirea unei relatii cu copilul.
Aceasta cerere in judecata apare in condiiile in care copilul este in cursul unor investigatii de sanatate si eu merg cu el la aceste investigatii in afara tarii. Desi l-am informat ca momentul nu este potrivit pentru copil de a fi supus altor factori de stres, acesta refuza sa inteleaga dorind continuarea procesului si cerand o evaluare psihicia si interogatoriu copilului si obligandu-ma sa fiu in tara la termenul de judecata.
In cererea trimisa in judecata, cere in mod explicit instantei sa sara peste etapa medierii si sa ii incredinteze custodia comuna, fiindca considera ca mama este "obtuza" si nu poate ajunge la mediere.
Aceasta mediere eu am facut-o in cursul unei saptamani intregi prin discutii telefonice si mesaje scrise, explicandu-i ca copilul nu poate sta singur fara prezenta mea , cum doreste el, pentru ca a dezvoltat atasamente profunde fata de mine si are o nevoie de siguranta clar aratata in momentul vizitelor- dupa maxim 30 min de stat cu el in cealalta camera, pleaca de la el si vine la mine dorind sa ma aduca in cadrul lui.
Referitor la gradinita i-am explicat ca aceasta nu e obligatorie si atata vreme cat copilul are deja notiunile lucrate impreuna cu mine, nu are o pierdere reala.
Referitor la vizitele la domiciliul bunicilor, nu pot ignora preferinta copilului.
Desi in urma ultimei discutii telefonice a fost de acord cu cele discutate, dupa perioada weekend-ului cand am revenit sa discut cu el si sa ii spun ca eu plec din tara cu copilul la analize si ca termenul la judecata ma conditioneaza sa revin, in cazul in care am nevoie de mai mult timp pentru investigatii, acesta a spus ca refuza sa retraga cererea pentru ca punctele cerute de el sunt foarte clare si le sustine in continuare.
Va rog sa imi spuneti cum pot proceda sa pastrez custodia exclusiva in conditiile in care eu ma ocup de copil de la momentul nasterii sale, in condtiile in care tatal este aleatoriu prezent in viata acestuia inclusiv la nivel de implicare afectiva sau a altui gen de implicare, cu exceptia pensiei pe care o plateste si este o constanta si in conditiile in care nu si-a respectat programul de vizitare deloc avut. Eu nu sunt de acord cu plecarea copilului in afara tarii cu el sau in alte locatii fara prezenta mea, pana la momentul in care copilul are varsta corespunzatoare la care poate sa se descurce singur si sa vina acasa daca nu ii place. Mentionez ca copilul are acum 4 ani si 2 luni.
La nivel de resurse financiare, eu am doua imobile, unul dintre ele inchiriat , colaborari din traduceri nevalidate insa prin chitante de pfa, in prezent avand contractul de munca suspendat, in concediu fara plata la cerere, pentru formare profesionala (incepand de anul trecut si pana la inceputul anului urmator)
Tot ca resurse financiare in cadrul acestui an, am avut suma de 4000 Euro obtinuta din vanzarea unei masini, tot proprietate personala.
Admiterea cererii de exercitare a unei custodii commune, conform noilor dispozitii legale, este la aprecierea instanței de judecată și este supusă dispoziției acesteia, în afara situațiilor în care s-a dispus, în prealabil, decăderea părintelui din exercițiul drepturilor părintești.
În condițiile în care unul dintre părinți este singura persoană care îi asigură minorului fundamentul afectiv și suportul material și moral de care acesta are nevoie pentru creștere și educare, dar este împiedicată să protejeze interesele copilului de către celălalt părinte, care acționează în detrimentul minorului sau manifestă neglijență gravă cu privire la acesta, este de necontestat faptul că interesul superior al copilului este în sensul de a beneficia de toate drepturile sale, de a-i fi ocrotite toate interesele și de a beneficia măcar de un părinte care să poată, din punct de vedere legal, să îi confere siguranța și stabilitatea de care are nevoie, dar asta va trebui sa convingeti instanta.
Totusi, in orice situatie, primeaza interesul supreme al minorului, si instanta va da eficienta acestui principiu.
Este clar că interesul copilului este să aveţi autoritate unică, aşa cum aţi avut-o şi până acum, important este să demonstraţi acest lucru în instanţă şi, mai ales, dosarul să ajungă la un judecător(adică un om care judecă) care să şi citească dosarul.
Chiar dacă domnul nu cere, instanţa dispune automat ancheta psihosocială la domiciliul părinţilor, iar expertizarea psihologică a minorului o poate dispune instanţa dacă e cazul, nu toate cererile sunt şi aprobate de judecător.
Eu văd firul de salvare a statusului dvs. în acele tratamente în străinătate., căutaţi să aduceţi de acolo ceva documente medicale cu recomandare de control medical periodic.
Puteţi invoca şi distanţa, deşi distinşii noştri magistraţi consideră că distanţa geografică şi ţările diferite ale domiciliilor părinţilor nu sunt un impediment în exercitarea în comun a autorităţii părinteşti.
Aţi putea focusa şi pe dezinteres, în sensul că nu şi-a vizitat copilul , e cam tras de păr, dar trebuie încercat.
Să demonstreze domnul în ce fel consideră că prin autoritatea părintească comună se va implica mai mult în viaţa copilului şi de ce nu s-a implicat mai mult până acum? Concret, că singura deosebire între încredinţarea dată dvs. după vechiul Cod Civil şi minunata autoritate părintească comună este dreptul dat părintelui nerezident de a împiedica plecarea din ţară a părintelui rezident împreună cu copilul, nu este interesul copilului să nu plece în vacanţă în străinătate dacă tata nu vrea şi să nu poată fi dus la control medical peste graniţă fără acordul scris al celuilalt.
În tot ce scrieţi trebuie să vă referiţi la copil; treaba cu grădiniţa nu e chiar OK, înţeleg că dvs. îi oferiţi cunoştinţele necesare vârstei, dar nu şi relaţiile sociale, ocazia de a se juca şi cu alţi copii şi de a se integra într-o colectivitate, ar trebui să duceţi dovezi că băiatul merge la gimnastică, la dansuri, la ateliere de creaţie, la limba...chineză, etc.unde este în colectivitate, urmând ca în toamnă să-l înscrieţi la grădiniţa cutare, unde deja aţi făcut demersuri(faceţi-le, să aveţi dovada). Vorbesc din pură experienţă, după N investigaţii făcute de Protecţia Copilului, de AutoritateaTutelară, primul lucru pe care-l întreabă este dacă copilul merge la grădiniţă.
Altfel, vă acuză că sunteţi posesivă, de fapt aţi scris şi dvs. de ce vă acuză.
Interogatoriul copilului nu-l acordă nici o instanţă, puteţi să vă legaţi şi de acest aspect, câtă responsabilitate are un părinte care cere interogatoriul unui copil de 4 ani!!! care ar traumatiza copilul.
Puteţi accentua că dvs.aţi dorit relaţia cu bunicii, chiar aţi dus copilul acolo, i-aţi invitat pe bunici acasă la dvs. să vadă cum e copilul, dar ei nu au venit.
Eu nu vad de ce e clara nevoia de autoritate unica ci imi e clar ca e nevoie de autoritate comuna.
Iarasi nu vad ce treaba au bunicii cu autoritatea comuna.
Si din felul in care ati redactat subiectul transpare o dorinta de a va opune relatiilor firesti (adica fara prezenta dvs) dintre tata si copil pe motiv ca tatal mai are un copil cu altcineva.
Referitor la gradinita dvs i-ati explicat, el v-a explicat si ati ramas fiecare la parerea proprie. Nu e nici una buna si nu e nici una rea - doar difera si nu e temei pentru autoritate unica.
N-o sa-l duca la gradinita in we in care are program de vizita sau in vacante.
N-o sa-l duca la gradinita daca are autoritate comuna.
La fel, daca intalnirile dintre tata si copil sunt in prezenta dvs copilul va dori sa va includa - nu e un lips al tatalui ci ceva firesc: de ce sa dezvolte copilul o relatie noua cand va are la indemana?
Eu zic, din cele expuse de dvs, ca tatal va castiga autoritatea comuna.
Nu vad sanse reale de a nu obtine autoritatea comuna, nu vad de ce anume va opuneti unui lucru pe care aveti sanse 99% sa-l pierdeti in loc sa va focusati pe altele, mai importante si mai bune la nivel de viata cotidiana: modalitatea de iesire din tara, nevoia de analize etc.
Despre gradinita, nu stiu daca nu este impotriva dv., vazand ca, oricat de bine i-ar fi copilului cu dv. acasa, societatea spune ca normalitatea e alta. Oricum, ca pedagog si psiholog ar trebui sa cunoasteti ca nu LUCRUL cu educatoarele inseamna gradinita, ci nevoia copilului de socializare, de integrare intr-un colectiv, de invatare ca sunt medii diferite cu reguli diferite, ca exista si alte persoane care au grija de el in afara de mama etc.
De asemenea, el isi capata capacitatea de a avea incredere in oameni, de a crea atasamente fata de alte persoane si de a-si forta legatura atasamentului creat in familie.
In privinta medierii, medierea se face de catre sau macar in prezenta unui tert, fie el mediator, preot, un prieten comun etc. Nu se poate face mediere de unul singur, acelea sunt doar discutii in contradictoriu in cel mai bun caz.
Psihic, dupa varsta de 3 ani, copiii trebuie sa isi dezvolte un anumit grad de independenta psihoemotionala si, cu cat atasamentul de acasa e mai sigur, cu atat mai mari sunt sansele ca acel copil sa stea in lipsa persdoanelor de care e atasat. Atasamentul sigur inseamna nu prezenta fizica, ci un sentiment intrinsec de siguranta, copilul stiind ca oriunde ar fi si orice s-ar intampla, persoana va veni si-l va proteja.
Dar nu tine de proximitatea fizica, repet. Dealtfel, dupa 3 ani, copiii dezvolta treptat capacitatea de a prevedea lucrurile pe termen scurt, in masura in care s-au mai intamplat in mod similar; acest fapt ii face sa nu mai traiasca teama de abandon asa cum au trait-o la 1,5-2 ani cand orice plecare la serviciu a parintelui era o parasire definitiva.
Copilul dv. are o jucarie, un plus, o perna fara de care nu poate?
De ce spuneti ca trebuie sa fiti prezenta la termen, ati fost citata cu mentiunea aceasta?
Ce analize face copilul dv.?
Un venit legal, oricat si oricum, puteti dovedi in instanta?
Ce anume ati solicitat dv. in reconventionala?
Sper ca nu ati precizat in niciun document dat catre instanta ca LUCRATI cu copilul, dat fiind ca la gradinite se elimina tot mai mult acest lucru, el fiind inlocuit prin joc.
Un alt lucru pe care il vad in defavoarea dv. e accentul pus pe pregatire, ca si cum a fi parinte inseamna scoli; acest lucru nu va fi bine vazut de un judecator si nici nu are vreo relevanta in procesul de crestere si educare a copilului PROPRIU. Aici conteaza emotiile, ele nu se antreneaza la niciun curs, cunostintele sunt necesare educatorilor si pedagogilor de meserie. Mai mult, un parinte care pare sa stie tot si sa fie arhisuficient copilului sau poate fi privit cu circumspectie, vazand ca toti, copii si adulti, invatam din experiente cat mai multe si cat mai diferite.
Suplimentar, nu puteti ignora parerile copilului, asa cum nici judecatorii nu le ignora. Totusi, nu punem pe umerii unui copil o decizie, oricare ar fi ea, il ajutam si indrumam sa o ia. Iar decizia de a nu mai merge la bunici nu stiu in ce masura e chiar a lui, vazand ca el nu prea sta cu poameni straini, in locuri straine, era chemat sa o ia pe aceea.
Cam atat in mare. Cred ca aveti sanse sa obtineti ceva bun, insa depinde cum ati pornit-o pana acum si cat de deschisa sunteti in instanta la sugestii noi.
Controlul excesiv este negativ vazut, ca o manipulare a vietii copilului.
Nu va judec, v-am spus cam cum se va vedea in instanta, nu in ochii mei, parerile mele difera putin, pe ici-colo, prin puncte esentiale.
Custodie comuna ar putea obtine insa aceasta nu ar insemna ca ar avea si dreptul sa ia copilul in Grecia.
Instanta trebuie sa hotareasca un program de vizita.
Copilul meu
anamaria2oop
Buna seara nu sunt casatorita si am un copil,eu locuiesc in oras iar copilul il tin la tara cu mama mea pentru ca nu am cu cine sa il las acasa cat timp eu ... (vezi toată discuția)
avocatnet.ro explicăm legislația
Martonze, utilizator
anamaria2oop