Ajutor catre parinte

Nu stiu care este situatia la dvs, dar se pare ca a luat amploare acest fenomen.

Principalele motive pentru care copiii fug de acasă sunt lipsa supravegherii din partea părinţilor, teama de reacţia părinţilor faţă de situaţia şcolară sau faţă de o greşeală comisă de copil, situaţia financiară precară din familie, dar şi conflictele din familie sau ca urmare a plecării părinţilor la muncă în străinătate.

Studiile demonstreaza ca aceaste incidente se intampla mai ales in familiile dezorganizate, care se confrunta cu schimbari bruste si dramatice la nivelul structurii familiale – decesul unui parinte, divort, aparitia unui nou partener de cuplu, certuri etc.

Consumul de alcool si saracia sunt de asemenea factori de risc suplimentari, ce contribuie la aparitia acelor situatii in care copiii simt si cred ca singura solutie este sa fuga de acasa.

Cred ca dvs sunteti cea mai in masura sa remediati situatia, constientizind aceasta prioritate.

Copiii sunt extrem de vulnerabili, iar la vârsta adolescenţei pot fi uşor influenţaţi şi atraşi în anturaje periculoase, iar daca parintele este preocupat de alte probleme, situatia scapa de sub control.

Sunt o mama singura de 14 ani. Am divortat, custodie doar mie. Tatal nu s-a implicat deloc si fara suport material. Sunt o persoana cu studii, fara neglijente, job serios in functie de conducere intr-o companie. Nu sunt chiar o persoana neglijenta. E indragostita foc de un baiat din alta localitate. Acum are un limbaj vulgar, care nu ma caracterizeaza, e in faza de abandon scolar si.... mai rau... azi m-am trezit cu haine barbatesti in casa mea. adica l-a adus aici. Am sunat la politie la protectia copilului si nimeni nu ma ajuta ..e incredibil. Toti imi spun ca nu pot face nimic . E posibil asa ceva?

Faptul ca aveti job de conducere intr-o companie poate (si de cele mai multe ori asa se si intampla) influenta negativ capacitatea de a fi alaturi de copil.
Ne-ati spus foarte multe despre dvs si foarte putine despre fata.
Ca este indragostita foc de un baiat este ceva normal.
Ca vorbeste urat/vulgar iarasi e ceva normal in contextul in care dvs impuneti standarde foarte ridicate.
Ca e in faza de abandon scolar e adevarata dvs problema.
Ca l-a adus acasa pe prietenul ei nu e anormal, ca dvs nu erati prezenta cand l-a adus e situatia asupra careia trebuie sa lucrati (dvs, nu fata).

Cele de mai sus s-ar putea sa fie adevarate in cazul dvs sau s-ar putea sa nu fie - nu va cunoastem problemele si ele nu pot fi identificate din 10 randuri intr-un forum. Aveti nevoie de consiliere. Daca sunati la protectia copilului sunati si cereti consiliere pentru relatia dintre dvs si copila. Ei n-or sa va aduca fata pe drumul cel bun (care o fi ala) dar pot sa va ajute pe dvs sa intelegeti care este problema cu care va confruntati si cum puteti sa o gestionati (de rezolvat nu puteti sa o rezolvati.
Daca nu au psiholog/consilier la care sa aveti acces (si probabil ca nu au, pentru ca au cazuri mult mai grave) incercati sa gasiti un psiholog cu experienta in problemele specifice adolescentei si mergeti dvs si apoi si fata.
Din practica, se stie ca ajuta mult sa aveti o prietena al carui stil de parentaj il admirati, preferabil cu copii mai mari, care a trecut prin ceea ce treceti si dvs si care va poate ajuta sa vedeti unde gresiti si cum puteti aborda diferit situatia.