Din resursele Fondului de garantare se suportă următoarele categorii de creanțe salariale, conform art. 13 din Legea nr.200/2006 :
a) salariile restanțe;
b) compensațiile bănești restante, datorate de angajatori pentru concediul de odihnă neefectuat de salariați, dar numai pentru maximum un an de muncă;
c) plățile compensatorii restante, în cuantumul stabilit în contractul colectiv de muncă și/sau în contractul individual de muncă, în cazul încetării raporturilor de muncă;
d) compensațiile restante pe care angajatorii au obligația de a le plăti, potrivit contractului colectiv de muncă și/sau contractului individual de muncă, în cazul accidentelor de muncă sau al bolilor profesionale;
e) indemnizațiile restante, pe care angajatorii au obligația, potrivit legii, de a le plăti pe durata întreruperii temporare a activității.
Din Fondul de garantare nu se suportă contribuțiile sociale datorate de angajatorii în stare de insolvență.
Art. 14 din același act normativ stabilește că suma totală a creanțelor salariale suportate din Fondul de garantare nu poate depăși cuantumul a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat, iar acesta reprezintă salariul mediu brut pe economie comunicat de Institutul Național de Statistică în luna în care s-a deschis procedura insolvenței.
Creanțele salariale prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. a), c), d) și e) se suportă pentru o perioadă de 3 luni calendaristice, aceasta fiind anterioară datei la care se solicită acordarea drepturilor și precedă sau succedă datei deschiderii procedurii insolvenței.
O altă solicitare privind plata creanțelor salariale poate fi facută numai dacă perioada prevăzută la alin. (2) este mai mică de 3 luni.
Stabilirea cuantumului creanțelor salariale cuvenite salariaților și efectuarea plății acestora se realizează de agențiile teritoriale, la cererea scrisă a administratorului sau lichidatorului angajatorului în stare de insolvență.
Cererea trebuie însoțită de următoarele documente:
a) copie de pe hotărârea Judecătorească definitivă de deschidere a procedurii de insolvență;
b) copie de pe hotărârea judecătorească prin care s-a dispus măsura ridicării parțiale sau totale a dreptului de administrare;
c) situația creanțelor salariale aferente perioadelor prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) și/sau art. 15 din lege, întocmită de administrator sau lichidator, conform modelului prevăzut în anexa nr. 2 la prezentele norme;
d) copii de pe pontajele care atestă prestarea muncii de către salariați în perioadele prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) și/sau art. 15 din lege, pentru creanțele salariale prevăzute la art. 13 lit. a) și e) din lege;
e) copii de pe statele de plată care atestă existența creanțelor salariale aferente perioadelor prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) și/sau art. 15 din lege;
f) copie de pe contractul colectiv de muncă aplicabil la nivelul angajatorului în stare de insolvență;
g) copii de pe contractele individuale de muncă ale salariaților care au suferit accidente de muncă sau boli profesionale;
h) copii de pe certificatele medicale pe baza cărora se acordă, potrivit legii, indemnizația pentru incapacitate temporară de muncă datorată accidentelor de muncă și bolilor profesionale;
i) copii de pe procesele-verbale de cercetare a accidentelor de muncă, întocmite, potrivit legii, de autoritatea competentă;
j) copii de pe formularele de declarare finală a bolilor profesionale, întocmite, potrivit legii, de autoritatea competentă;
k) copii de pe fișele de lichidare ale persoanelor ale căror raporturi de muncă au încetat în perioadele prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) și/sau art. 15 din lege.
[ link extern ]