Detasare in Germania

1. Potrivit art.46 alin.3 C.mun., salariatul poate refuza detaşarea dispusă de angajatorul său numai în mod excepţional şi pentru motive personale temeinice.
In Codul muncii nu sunt stabilite motivele pentru care salariatul poate refuza detaşarea.Insa in practica judiciara si doctrina s-a decis/opinat ca un angajat poate avea motive temeinice pentru a refuza ordinul de detaşare, chiar dacă el a fost legal ordonat, daca starea precară a sănătăţii sale s-ar înrăutăţi într-o altă localitate din cauza climei deosebite, fie se afla în cursul unui trata­ment medical în localitatea unde prestează munca, urmează învăţămîntul seral, mediu sau superior etc.

2. Decizia de a demisiona reprezintă actul unilateral de voinţă al salariatului şi nu poate fi „impusă” de angajator. Cu alte cuvinte, angajatorul nu are niciun temei legal în a influenţa decizia salariatului privind încetarea contractului de muncă prin demisie. Dacă angajatorul doreşte încetarea raporturilor de muncă cu salariatului, acesta are la dispoziţie varianta concedierii, cu respectarea însă a dispozitiilor prevazute in Codul muncii.

3. Daca presiunile exercitate de angajator asupra salariatului pentru a obţine demisia acestuia sunt cauzate de săvârşirea de către salariat a unei abateri disciplinare, angajatorul are la dispoziţie posibilitatea sancţionării disciplinare a salariatului, inclusiv prin desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
Angajatorul are obligatia să respecte prevederile legale privind cercetarea disciplinară prealabilă, anterior aplicării oricărei sancţiuni disciplinare, cu excepţia avertismentului scris care se poate aplica fara a se efectua in prealabil cercetarea disciplinara.

4. Salariatul care a demisionat va putea să sesizeze instanţa judecătorească, solicitând anularea demisiei, în cazul în care pretinde că demisia a fost provocată de angajator.