Pentru ancheta sociala e suficient sa si inchiriati o casa eventual pentru o perioada mai mare -2 -3 ani-. In acest fel rezolvati problema locuintei.
Apoi, barbatii nu prea se omoara -statistic vorbind- sa le fie incredintati minorii spre crestere si educare. Cu atat mai mult daca copilul este mic. Din ceea ce spuneti dvs. pare a fi dispus sa va lase copilul; deci nu aveti de ce sa va faceti probleme.
Problema acuzatiilor nu se poate pune decat daca doriti cu tot dinadinsul sa desfaceti casatoria din culpa unuia sau altuia din soti. Incercati sa ajungeti la o intelegere si sa solicitati desfacerea casatoriei fara motivare, cu atat mai mult cu cat ne spuneti ca a solicitat desfacerea casatoriei prin acord.
In acest fel singurul aspect care va mai fi cercetat de instanta va fi legat de incredintarea minorului.
Ar trebui sa fiti atenta vis a vis de cererea de partaj in masura in care aveti totusi bunuri pe care le-ati dobandit in timpul casatoriei.
Sigur ar mai fi posibilitatea sa introduceti o actiune in care sa solicitati reintegrarea in spatiu .. dar .. nu vad la ce v-ar ajuta. Mai devreme sau mai tarziu va trebui sa luati o decizie in acest sens.
nu puteti fi acuzata de parasire de domiciliu.
putine sanse ca el sa castige copilul...din ce spuneti nici nu l-a cerut.
Plecarea de la domiciliul conjugal poate fi una intemeiata , justifcata , sau nu .
Totul depinde de modul in care s-au consumat relatiile dintre soti , daca , intr-adevar , erati indreptatita sa plecati ,impreuna cu minorul.
Chiar si aceasta relatiei extraconjugala , si comportamentul ulterior al sotului , de a-si aduce "concubina " in respectivul apartament, fixand totodata "o imposibilitate , o interdictie" de a reveni , prin montarea unei noi yale , v-au determinat pe dumneavoastra , in mod firesc , sa plecati si sa nu mai aveti contact cu acesta.
Din punctul meu de vedere , nu putem retine parasirea domiciliului conjugal ca motiv de divort , insa infidelitatea acestuia , care poate a devenit fapt de notorietate , poate fi invocata in acest sens .
(asa incat , s-ar putea retine culpa exclusiva a sotului )
Simpla dorinta ca a ales sa va lase pe dumneavoastra si pe copil "in voia sortii " pentru a-si continua relatia cu noua persoana din viata lui conduce , in mod cert , la o atitudine de nepasare , de indolenta.
Cu privire la incredintare , daca veti solutiona problema locuintei , aceasta va opera in favoarea dumneavoastra, retinand atitudinea sotului .
Succes si multa liniste !
multumesc ptr raspunsuri , eu initial nu am luat nici o atitudine in acest sens ptr ca am sperat la o impacare dar atitudinea lui fata de mine de la mutarea mea lasa de dorit
el doreste ca in continuare copilul sa ramana la mama lui si eu sa-mi cumpar casa in viitor si sa cresc copilul impreuna cu soacra , asa ceva eu nu pot sa accept
m-a amenintat ca daca nu fac asa cum spune imi va lua copilul
eu nu vreau sa termin acest divort asa cum isi doreste el , sa mint ca nu avem bunuri partajabile si ca eu sunt de acord cu tot ce spune el ptr ca as minti
ce probe trebuie sa am eu , ca s-a mutat acolo cu o alta femeie ? ca a luat copilul si l-a dus in casa si au stat toti trei ?
martori sunt vecinii lui dar in instanta oamenilor le e frica sa vina ......
ce ma sfatuiti ? sa ma duc la sectie sa depun o plangere iar in urma acesteia sa se faca cercetari ?
multumesc si astept sa ma sfatuiti
Proba testimoniala poate atesta infidelitatea sotului .Un motiv serios de temere nu exista , poate doar o lipsa de dorinta de a se implica in raporturile de familie ale altor persoane.In acest sens , pentru a uza de declaratia de martor va puteti gandi si la cunostinte , prieteni ... sau alti vecini care doresc sa va sustina .
De ce i-ati asculta indicatiile sotului ?Bunurile dobandite de la data casatoriei , cu exceptiile de rigoare, fac parte din masa bunurilor comune partajabile ,. asa incat , dupa imparteala , cota dumneavoastra din dreptul de proprietate ar fi individualizata , si ati dispune dupa cum ati dori de aceasta...
De ce ati sta impreuna cu soacra ?Ati putea sta cu parintii dumneavoastra , cel putin pentru moment , pana problema locuintei ar fi solutionata....E o varianta pe care ati putea sa o adoptati.
Un alt aspect pe care doresc sa-l aduc in discutie e acela ca , in cazul in care sotul e cel "vinovat "
de lipsa unei relatii de cuplu functionale , acesta va pierde procesul, putand fi obligat la plata cheltuielilor de judecata , printre care si onorariul avocatului dumneavoastra.