Un părinte are program de vizită stabilit prin hotărâre judecătorească.
Nu se prezintă luni de zile la program,dar, la un nou proces demonstrează cu martori că el a fost la uşa copilului şi nu i s-a deschis uşa, ceea ce nu e adevărat.
Cum poate să se apere părintele rezident de asemenea acuzaţii?
de ce nu cereti monitorizarea de catre DGSAP a programului de vizita? Puteti de asemenea sa cereti prin ei ca ridicarea minorului sa se faca de la sediul lor. In acest fel domnul nu va mai putea reprosa ca ati fost rau intentionata.
Mergeti si discutati cu ei, se face o adresa catre dansul de catre DGSAP si urmatoarea data va duceti cu cel mic acolo la sediu. Dupa trei dati in care nu apare fostul sot cereti sa vi se faca raport si solicitati restrangerea dreptului de vizita.
Am fost deja monitorizaţi, s-a întâmplat exact cum spuneţi dvs., însă în noul proces, afirmă negru pe alb că am refuzat toate consilierile (eu am raportul consilierii de la DGASPC şi îl are şi el, l-a cerut prin avocat) şi a venit cu un martor, pe care nu l-am văzut în viaţa mea, care a declarat că a fost anul trecut cu el la poartă , la programul de vizită şi nu i s-a deschis. Acest lucru nu s-a întâmplat, de câte ori a venit, i s-a deschis poarta şi a văzut copilul.
Problema e că eu înregistrez fiecare vizită, adică prezenţă a dânsului la copil, dar absenţa nu am cum s-o filmez şi nu văd cum o pot demonstra.
Îi scriu mail că "iar n-ai venit la program" , el poate să-mi răspundă "am fost, dar nu mi-ai deschis, ca de obicei, am martori".
În plus, vineri dupăamiază şi a doua zi de Paşti şi de Crăciun, DGASPC nu lucrează.
Atunci un martor la dumneavoastra acasa la ora la care ar trebui sa vina tatal, nu tot week-end-ul. Puteti face din nou o cerere catre DGSAP pentru monitorizare pentru vizitele ulterioare. Nu trebuie sa mai puneti la suflet, dansul nu are cum sa probeze ca a fost acasa la dumneavoastra atata timp cat si dumneavoastra aveti martori care precizeaza clar ca nu a fost.
Doamna sarcina probei este la cel care o invoca! Dar cel mai simplu lucru in care nu depindeti de absolut nimeni este o cerere catre executorul judecatoresc in vederea constatarii starii de fapt. Mergeti cu hotararea jud la executor, completati o cerere, solicitati executorului prezenta conform programului dispus de instanta. De fiecare data executorul va completa un pv care are valoare de inscris autentic, Colectionati pv si facturile, prezentati-va in instanta si NIMIC nu poate proba in contra inscrisului. Solictati apoi marelui mincinos cheltuieli de judecata si pe calea unei act in pretentii cheltuielile facute cu executorul. Comunicati hotararea definitiva autoritatilor din tara in care locuieste "taticul", solicitand sumele cheltuite si acordate de instanta prin hotarare. In paralel solicitati si pensie alimentara raportata la veniturile din acea tara si formulati o plangere la protectia copilului de acolo, prezentand dovada "pensiei" pe care "taticul" o plateste copilului din Romania. Sa vedeti ce promt reactioneaza sistemul de la care noi am stiut doar sa copiem legea, nu si sistemul ei punitiv si sanctionatoriu!
Odata ce veti ajunge la bani sa vedeti cum ii piere cheful de glume! Constatarea starii de fapt de catre executorul judecatoresc pune piedici reale regiei de minciuni paterne!
Pai cum doamna executare silita, executor judecatoresc? Nu scriati dvs. in alte zeci de topicuri ce nenorociti sunt tatii care pun in executare hotararile? Si cum ar trebui sa incerce o abordare diferita? Suna asa frumos, mai ca ma asteptam sa si veniti cu aceasta abordare diferita in interesul copilului.
Iar dvs sfatuiti taticii sa nu apeleze la executor ca nu e bine pentru copil, dar sfatuiti mamicile contrariul? Pai nu e tot executor e doamna? Asta e mai cu mot si nu stiu eu? Reciproca nu este valabila?
Unde e doamna interesul copilului? Nu de alta, dar se pare ca interesul copilului in opinia dvs se pierde in fata supremului interes al mamei de a se razbuna pe fostul partener!