Vanzare cumparare cu clauza de intretinere

Dorinta parintilor cu privire la proprietatile lor, este "ordin".Nu se discuta, ci se executa.;) Parintii in viata pot sa faca chiar ce vor cu proprietatile lor si nu sunt obligati in nici un fel fata de nici unul din copii.

Sa inteleg si eu, parintele cat timp este in viata are voie sa faca orice cu bunurile sale mobile sau imobile nu ?
Practic poate sa doneze casa statului fara ca , copiii lui sa aiba vreun drept sau sa obtina o parte din bani.

Atunci am urmatoarele intrebari

1) Daca parintele face un cvc clasic fara nicio clauza celalat copil nu mai poate avea nicio pretentie dupa moartea parintelui ?
2) Daca parintele DONEAZA casa (fara nicio clauza) unuia dintre copiii, dupa moartea parintelui, celalat copil poate ataca sau poate cere cota parte ?
multumesc si scz pt insistente

1. Daca s-a platit pretul....nu se mai poate ridica pretentii.
2. Daca prin aceea donatie s-a incalcat rezerva succesorala....se poate cere reductiunea donatiei pana la limita cotitatii diponibile.

In principiu, nici o persoana nu poate fi impedicata sa formuleze o actiune in instanta, dar depinde de sansele pe care le are ca sa si castige. Contract de vanzare-cumparare e forma recomandata in acest caz cu conditia ca parintii sa fie in deplinatatea facultatilor mentale la semnarea actului si dvs. sa faceti dovada ca ati platit pretul imobilului.

corbul a scris:

Sa inteleg si eu, parintele cat timp este in viata are voie sa faca orice cu bunurile sale mobile sau imobile nu ?
Practic poate sa doneze casa statului fara ca , copiii lui sa aiba vreun drept sau sa obtina o parte din bani.

Atunci am urmatoarele intrebari

1) Daca parintele face un cvc clasic fara nicio clauza celalat copil nu mai poate avea nicio pretentie dupa moartea parintelui ?
2) Daca parintele DONEAZA casa (fara nicio clauza) unuia dintre copiii, dupa moartea parintelui, celalat copil poate ataca sau poate cere cota parte ?
multumesc si scz pt insistente

In ambele cazuri celalalt copil poate ataca actele cerand anularea lor fiindca ii este micsorata rezerva succesorala.
:D
Capitolul 7 Despre dispozitiile dintre soti, facute sau in contractul de maritagiu sau in timpul maritagiului

ART. 936 Sotii pot prin contractul de maritagiu sa-si faca reciproc, sau numai unul altuia, orice donatiune vor dori (C. civ. fr. 1091).
-------
A se vedea nota de la art. 932.

ART. 937 Orice donatiune facuta intre soti in timpul maritagiului este revocabila.
Revocarea se poate cere de femeie, fara nici o autorizatie.
O asemenea donatiune nu este revocabila pentru ca in urma s-au nascut copii (C. civ. 801, 829, 836, 850 ; C. civ. fr. 1096 - alineatul 2 a articolului a fost abrogat prin Loi du 18 février 1938).
------
1. Dispozitia alin. 2 din art. 937, care constituia o exceptie de la regula generala a incapacitatii femeii maritate, a fost implicit abrogata prin Legea privitoare la ridicarea incapacitatii civile a femeii maritate promulgata cu Decretul nr. 1412, Monitorul Oficial nr. 94 din 20 aprilie 1932.
2. Donatiunile intre soti pot avea ca obiect numai bunurile proprii. A se vedea, in acest sens, art. 30 din Codul familiei.
3. A se vedea, de asemenea:

- Legea nr. 241/1947 pentru punerea in aplicare in Transilvania a Legii pentru unificarea dispozitiunilor privitoare la cartile funciare din 27 aprilie 1938 - Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare (art. 24);
- Legea nr. 242/1947 pentru transformarea cartilor funciare provizorii in carti de publicitate funciara - Monitorul Oficial nr. 157 din 12 iulie 1947, cu modificarile ulterioare (art. 32).

ART. 938 Sotii nu pot, in timpul maritagiului, sa-si faca, nici prin acte intre vii, nici prin testament, vreo donatiune mutuala si reciproca printr-unul si acelasi act (C. civ. 857 ; C. civ. fr. 1097 - Loi no. 72-3 du 3 janvier 1972, lege prin care a fost introdus si art. 1097-1).

ART. 939 Barbatul sau femeia care, avand copii dintr-alt maritagiu, va trece in al doilea sau subsecvent maritagiu, nu va putea darui sotului din urma decat o parte egala cu partea legitima a copilului ce a luat mai putin, si fara ea, nici intr-un caz, donatiunea sa treaca peste cuartul bunurilor (C. civ. 841, 847 ; C. civ. fr. 1098 - Loi no. 72-3 du 3 janvier 1972).
-------
Cu privire la aplicarea dispozitiei art. 939 a se vedea si Legea nr. 319/1944 pentru dreptul de mostenire al sotului supravietuitor - Monitorul Oficial nr. 133 din 10 iunie 1944.

ART. 940 Sotii nu pot sa-si daruiasca indirect mai mult decat s-a aratat mai sus.
Orice donatiune, deghizata sau facuta unei persoane interpuse, este nula (C. civ. 812, 939, 941 ; C. civ. fr. 1099 ; prin Loi no. 67-1179 du 28 déc. 1967 a fost introdus si art. 1099-1).

ART. 941 Sunt reputate persoane interpuse copiii ce sotul donatar are din alt maritaj, asemenea sunt reputate si rudele sotului donatar, la a caror ereditate acesta este chemat in momentul donatiunii (C. civ. 812, 940, 1200, 1202 ; C. civ. fr. 1100).