Novatie cu schimbare de debitor - posibilitate de a-mi recupera debitul ?

Varianta 1 nu suna bine deloc. Chiar in cazul fericit in care debitorul tau (societatea)are bunuri, exista 85 % sanse ca la masa credala sa se inscrie si vreu creditor privilegiat (gen AFP, ANAF,CNAS, etc) care sa ia tot caimacul. Mai mult, angajarea rasp. administratorului nu are sanse decit max. 40 % ( parerea mea)
Varianta 2 are si ea dezavantaje, pentru ca in multe cazuri solutia este NUP, motivat de faptul ca lipseste intentia infractionala, sau fapta nu prezinta pericol social, sau cine stie ce alte motive...Are insa si avantaje, pentru ca, in cazul trimiterii in judecata, constituirea de parte civila nu se taxeaza la valoare (de fapt cred ca nu se taxeaza deloc..., da' nu sunt sigur)
Varianta 3 nu sta in picioare.
Sugerez Varianta 4 :
Se negociaza cu soc Y o aminare la plata pina la un termen ulterior care se specifica in clar, intr-o conventie separata ( ar putea fi chiar o "conciliere" pe care multe instante din tara o considera obligatorie si prealabla introducerii somatiei de plata). Daca la termenul stabilit nu plateste, creanta devine exigibila. astfel, amagind debitorul cu o prelungire a termenului de plata, il faci sa accepte un termen clar, dup[a care creanta devine exigibila, si poti sa promovezi actiunea de somatie de plata.

Multumesc. Ma gandisem si eu la posibilitatea de a trimite acea notificare in vederea "concilierii", societatii Y, avand astfel o creanta exigibila. Problema este ca, intentia de frauda exista, intrucat atat administratorul societatii X cat si cel al societatii Y nu sunt de gasit, iar societatile X si Y nu par sa desfasoare vreo activitate asa incat eu trebuie sa incerc sa recuperez debitul facand niste cheltuieli minime. De incheierea altei conventii nici nu poate fi vorba, as fi singura care ar semna aceasta conventie.

Cu privire la exigibilitatea unei creanţe pentru care nu este prevăzut termenul de scadenţă vă recomand să aveţi în vedere o speţă a CSJ:

Lipsa clauzei contractuale. Termen de platã. Aplicarea legii civile - Dispoziţii aplicabile: art.1 C.com, art.1362 C.civ.

În materie comercialã, conform art.1 C.com., în lipsa clauzei contractuale privind termenul de platã, sunt aplicabile dispoziţiile art. 1362 C.civ., care statueazã cã în situaţia în care pãrţile nu au prevãzut un termen de platã, cumpãrãtorul este dator a plãti la locul şi la timpul în care se face predarea lucrului.

(Sectia comercialã, decizia nr. 1391 din 6 martie 2003)

Tribunalul Bacãu, Secţia Comercialã şi Contencios Administrativ, prin sentinţa civilã nr.979 din 25 octombrie 2000, a admis acţiunea modificatã a reclamantei SC”L.C.”SRL, prin care aceasta a renunţat la plata preţului şi a majorat cuantumul dobânzilor, societatea pârâtã SC”D.S.”SRL fiind obligatã la plata dobânzii comerciale.
Apelul declarat de pârâta a fost admis de Curtea de Apel Bacãu, Secţia Comercialã şi de Contencios Administrativ, care, prin decizia nr.210 din 5 aprilie 2001, a schimbat în parte sentinţa, respingând ca nefondat capãtul de cerere cu privire la dobândã.
Instanţa de apel a considerat cã prin comenzile urmate de executare, reclamanta a livrat pârâtei, în perioada 30 octombrie 1998 – 30 aprilie 1999, produse şi componente electronice iar prin factura din 30 aprilie 1999, i-a livrat douã calculatoare, o imprimantã, cablu imprimantã şi un scaner color. În urma unei compensãri a datoriilor reciproce, efectuatã la 20 iulie 1999, pârâtei i-a revenit obligaţia plãţii unei diferenţe de preţ.
Reclamanta, însã, nu a fãcut dovada termenului scadent de platã, aşa cum a fost pretins (7 zile de la primirea mãrfii) pentru a pretinde dobânzile comerciale aferente perioadei 7 mai 1999 – 1 septembrie 1999 data plãţii facturii.
În lipsa termenului de platã, dobânzile sunt datorate numai de la data punerii în întârziere fie prin notificare, fie prin chemarea în judecatã a datornicului.
În speţã, pârâta nu datoreazã dobânzi nici de la data chemãrii în judecatã, deoarece prin faxul din 7 august 2000, emis de reclamantã, pãrţile au prefigurat o soluţionare amiabilã a litigiului.
Invocând prevederile art.304 pct.9C.proc.civ., societatea reclamantã a declarat recurs, criticând soluţia instanţei de apel, pentru ignorarea prevederilor art.1 C.com şi art.1362 C.com., care statueazã cã în situaţia în care pãrţile nu au prevãzut alt termen de platã, cumpãrãtorul este dator a plãti la locul şi la timpul în care se face predarea lucrului.
Prin urmare, în lipsa clauzei contractuale privind termenul de platã, primeazã dispoziţia art.1362 C. civ., astfel încât pârâta datoreazã dobânda prevãzutã de art.43 C. com,. din ziua livrãrii.
Împrejurarea cã între pãrţi s-a prefigurat o înţelegere nu este relevantã din moment ce propunerea de înţelegere nefinalizatã nu poate produce efecte juridice.
Recursul este fondat.
În lipsa clauzei contractuale, privind termenul de platã, în materie comercialã sunt aplicabile prevederile art.1362 C.civ., potrivit prevederilor art.1 C.com.
Ca atare, în mod corect, a stabilit prima instanţã cã, în speţã, devin aplicabile prevederile art.43 C.com.,iar proiectele de convenţie pentru stingerea litigiului, nefinalizate, nu pot produce efecte juridice.
În ceea ce priveşte termenul de platã, în lipsa convenţiei pãrţilor, acesta nu este la latitudinea debitorului ci, este cel prevãzut de art.1362 din C. civ.
În consecinţã, recursul declarat de reclamantã a fost admis şi decizia Curii de Apel Bacãu, Secţia Comercialã şi de Contencios Administrativ, a fost modificatã, în sensul respingerii apelului declarat de pârâtã impotriva sentinţei Tribunalului Bacãu.

Decizia CSJ este preluată de pe site-ul www.scj.ro.