Se poate invoca retractul împotriva unui contract de vânzare având ca obiect o moștenire, încheiată pe art. 1747 Noul Cod Civil, la care prețul trebuie plătit din moștenire la finalizarea dezbaterii succesorale, și la care există un act adițional (denumit "declarație" dată în fața notarului, înainte de invocarea retractului) prin care cumpărătorul se angajează să o îngrijească pe vânzătoare din fructele moștenirii?
Chiar nici o părere? Îmi cer scuze că insist, dar este important pentru mine, după ce de 5 ani de zile s-a încercat închiderea dosarului (suspendare/ timbrare excesivă/ anulare/ refuzul acceptării de probe/ etc.).
Pai, in principiu nu se poate. Retractul litigios nu mai este prevazut de NCC iar dvs spuneti ca s-a vandut mostenirea sub imperiul NCC (art 1747).
Daca vanzarea/cesiunea s-ar fi realizat pana in oct. 2011, atunci puteam vorbi de retract litigios.
Dati-ne mai multe detalii (ordine cronologica/date/fapte/stadiu/ce vreti sa faceti) si poate reusim sa va ajutam intr-un alt fel
În 2010 a murit bunicul meu. A fost deschisă o acțiune de succesiune în instanță. Mama mea este singura fiică și rudă de gradul întâi a bunicului meu (art. 653 VCC).
Pâna la începutul anului ne-am tot judecat fără un inventar al bunurilor mobile și imobile/ fără să fie prezentat așa-zisul testament al bunicului meu în original, am fost arestat când am vrut să intru într-un imobil al bunicului meu cu acordul mamei, etc.. Mama mea, moștenitoarea bunicului meu, după ce i s-a dat un "ajutor judiciar de stat" de către instanță, în sensul de a plăti 48 de rate, fiecare de câte 2.236,00 lei (douămiidouăsutetreizecișișaselei) din pensia de 1.215,00 lei, din care instanța a constatat că îi mai rămân 609 lei, prin încheiere executorie (deci mama va fi executată pentru că nu poate plăti SAU refuza acest "ajutor"), nu a mai putut și mi-a vândut mie moștenirea pentru a o duce mai departe - să finalizez procesul, ea fiind ocupată să-și apere locuința-domiciliu. Prețul stipulat în contract este de X lei, pe care va trebui să-i achit din moștenire, după finalizarea dezbaterilor judiciare. În același timp am o înțelegere verbală cu mama mea că nu mai trebuie să-mi înapoieze toate sumele pe care le-am cheltuit în ultimii doi ani cu procesul (drumuri, acte, taxe, faptul că nu am mai putut lucra - se ridică la o sumă măricică - oricum parte din cheltuieli sunt la dosar și arată că i-am fost creditor mamei în perioada asta).
Contractul a fost încheiat în februarie 2015, pe articolul 1747 Noul CC. La contract a fost făcută și o declarație (act adițional la contract), prin care mă angajez ca din moștenire să-mi întrețin mama. Această declarație este și ea semnată la notar, de mine și de mama mea.
Am depus contractul în instanță pentru a putea interveni în proces (deci pentru a putea continua procesul, legal). Declarația nu a fost încă depusă la dosar.
În luna septembrie 2015 o parte dintre pârâți (persoanele fizice) au invocat verbal retractul, pe baza art. 1402 Vechiul Cod Civil. La acel moment am arătat instanței că există și declarația, iar până la sfârșitul ședinței de judecată am depus în original declarația + copii pentru părți. AM arătat instanței că potrivit principiului contradictorialității, atât invocarea retractului, cât și depunerea declarației-act adițional au fost făcute în același timp. Retractul formulat în scris încă nu l-am primit nici la această dată, deși instanța a cerut pârâților să-l formuleze în scris.
Între timp am depus note de ședință în care am arătat de ce cred eu că nu se poate face retractul + o cerere de expert, pentru a stabili:
- suma contractului de vânzare moștenire
- felul în care pârâții-persoane fizice și pârâta Casă de asigurări de sănătare a județului Y o vor întreține pe mama mea din moștenire
- debitul pe care mama mea îl are față de mine, care am cheltuit (și pierdut) în baza înțelegerii noastre verbale sume mari de bani. Am arătat instanței că deja o parte dintre probele cheltuielilor mele sunt la dosar (câteza zeci de bilete de transport, chitanțe de la autorități, etc.)
Întrebarea mea, în aceste condiții, este:
1. Se poate face retractul dacă raporturile dintre mine și mama mea s-au născut pe noua lege, deci nu este o cesiune (e un contract de vânzare), iar în noua lege oricum nu mai există retractul? (și în plus nici Constituția din 2003 nu mai permite expropierea decât în interes public...)
2. Chiar dacă se ajunge în mod ciudat la întemeierea pe vechea lege a retractului pentru un raport juridic născut pe noua lege, sunt îndeplinite toate condițiile* pentru un retract pe vechea lege? (raportul dintre mine și mama mea nu ține de succesiune în viziunea mea, ci ține de o vânzare a unei moșteniri - cu tot ce ține de o moștenire, nu de o cesiune de drepturi litigioase)
*condiții pe care eu nu le consider îndeplinite: suma nu există la data încheierii contractului + clauză de întreținere + cumpărătorul este creditorul vânzătorului (sunt destui martori pentru a dovedi înțelegerea dintre mine și mama mea, inclusiv mama - art. 1240 NCC)
Sper că am fost puțin mai clar acum, și îmi pare rău că insist, dar așa cum nu înțeleg cum poate un ajutor judiciar să interzică nu doar accesul la o instanță ci, direct, ia locuința justițiabilului care s-a adresat instanței, înainte de proces, așa nici nu înțeleg ce se poate întâmpla cu acest "retract"...
Contractul a fost încheiat în februarie 2015, pe articolul 1747 Noul CC.
Legea 71/2011pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil
Art. 124. - Pentru cesiunile de drepturi litigioase încheiate înainte de intrarea în vigoare a Codului civil îşi păstrează aplicabilitatea dispoziţiile art. 1.402-1.404 din Codul civil din 1864.
:) scurte concluzii: Legiuitorul referă la cesiunile încheiate înainte... Ei s-or fi gândit la funerariile şi parastasele încheiate înainte, că altminteri nu-mi dau seama de ce invocă 1402 din vechiul cod.
avocatnet.ro explicăm legislația
dandanaua 
alertbrain