Eu cred ca e obligatorie punerea in miscare actiunea penala mai intai fiindca asa se cheama articolul, si fiindca cf. alin. 2, e vorba de exercitarea actiunii penale si nu punerea in miscare, dar e o tehnicalitate. Procurorul a declarat ca am savarsit infractiunea fara sa puna in miscare actiunea penala ceea ce e o contradictie, si asta constituie infractiunile de falsurile in inscrisuri si Uzurparea functiei deoarece doar judecatorul are dreptul sa ma condamne cf. art. 1 din Legea 303/2004, ori nu exista o hotarare judecatoreasca...
Art. 7 - Obligativitatea punerii in miscare si a exercitarii actiunii penale
(1) Procurorul este obligat sa puna in miscare si sa exercite actiunea penala din oficiu atunci cand exista probe din care rezulta savarsirea unei infractiuni si nu exista vreo cauza legala de impiedicare, alta decat cele prevazute la alin. (2) si (3).
(2) In cazurile si in conditiile prevazute expres de lege, procurorul poate renunta la exercitarea actiunii penale daca, in raport cu elementele concrete ale cauzei, nu exista un interes public in realizarea obiectului acesteia.
(3) In cazurile prevazute expres de lege, procurorul pune in miscare si exercita actiunea penala dupa introducerea plangerii prealabile a persoanei vatamate sau dupa obtinerea autorizarii ori sesizarii organului competent sau dupa indeplinirea unei alte conditii prevazuta de lege.
Cred ca e o scapare a legiuitorului. Introducerea unei actiuni vadit netemeinice e sanctionabila in civil dar a unui act de procedura penala vadit netemeinic nu e in penal
Legea se interpreteaza asa cum va spun eu, renuntarea la urmarire penala se poate dispune si fata de suspect.
ART. 318
Renunţarea la urmărirea penală
(1) În cazul infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa închisorii de cel mult 7 ani, procurorul poate renunţa la urmărirea penală când, în raport cu conţinutul faptei, cu modul şi mijloacele de săvârşire, cu scopul urmărit şi cu împrejurările concrete de săvârşire, cu urmările produse sau care s-ar fi putut produce prin săvârşirea infracţiunii, constată că nu există un interes public în urmărirea acesteia.
(2) Când autorul faptei este cunoscut, la aprecierea interesului public sunt avute în vedere şi persoana suspectului sau a inculpatului, conduita avută anterior săvârşirii infracţiunii şi eforturile depuse pentru înlăturarea sau diminuarea consecinţelor infracţiunii.
(3) Procurorul poate dispune, după consultarea suspectului sau a inculpatului, ca acesta să îndeplinească una sau mai multe dintre următoarele obligaţii:
a) să înlăture consecinţele faptei penale sau să repare paguba produsă ori să convină cu partea civilă o modalitate de reparare a acesteia;
b) să ceară public scuze persoanei vătămate;
c) să presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă cuprinsă între 30 şi 60 de zile, în afară de cazul în care, din cauza stării de sănătate, persoana nu poate presta această muncă;
d) să frecventeze un program de consiliere.
(4) În cazul în care procurorul dispune ca suspectul sau inculpatul să îndeplinească obligaţiile prevăzute la alin. (3), stabileşte prin ordonanţă termenul până la care acestea urmează a fi îndeplinite, care nu poate fi mai mare de 6 luni sau de 9 luni pentru obligaţii asumate prin acord de mediere încheiat cu partea civilă şi care curge de la comunicarea ordonanţei.
(5) Ordonanţa de renunţare la urmărire cuprinde, după caz, menţiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), precum şi dispoziţii privind măsurile dispuse conform alin. (3) din prezentul articol şi art. 315 alin. (2) - (4), termenul până la care trebuie îndeplinite obligaţiile prevăzute la alin. (3) din prezentul articol şi sancţiunea nedepunerii dovezilor la procuror, precum şi cheltuielile judiciare.
(6) În cazul neîndeplinirii cu rea-credinţă a obligaţiilor în termenul prevăzut la alin. (4), procurorul revocă ordonanţa. Sarcina de a face dovada îndeplinirii obligaţiilor sau prezentarea motivelor de neîndeplinire a acestora revine suspectului ori inculpatului. O nouă renunţare la urmărirea penală în aceeaşi cauză nu mai este posibilă.
(7) Ordonanţa prin care s-a dispus renunţarea la urmărirea penală se comunică în copie persoanei care a făcut sesizarea, suspectului, inculpatului sau, după caz, altor persoane interesate.
In concret, ordonanta de renuntare la urmarirea penala este intemeiata in drept pe art. 318 (1)(2) raportat la art. 314 b) din CPP
Codul de procedura penala
Art. 314 - Solutiile de neurmarire si netrimitere in judecata
(1) Dupa examinarea sesizarii, cand constata ca au fost stranse probele necesare potrivit dispozitiilor art. 285, procurorul, la propunerea organului de urmarire penala sau din oficiu, solutioneaza cauza prin ordonanta, dispunand:
b) renuntarea la urmarirea penala, cand nu exista interes public in urmarirea penala a inculpatului.
Codul de procedura penala
Art. 7 - Obligativitatea punerii in miscare si a exercitarii actiunii penale
(1) Procurorul este obligat sa puna in miscare si sa exercite actiunea penala din oficiu atunci cand exista probe din care rezulta savarsirea unei infractiuni si nu exista vreo cauza legala de impiedicare, alta decat cele prevazute la alin. (2) si (3).
(2) In cazurile si in conditiile prevazute expres de lege, procurorul poate renunta la exercitarea actiunii penale daca, in raport cu elementele concrete ale cauzei, nu exista un interes public in realizarea obiectului acesteia.
(3) In cazurile prevazute expres de lege, procurorul pune in miscare si exercita actiunea penala dupa introducerea plangerii prealabile a persoanei vatamate sau dupa obtinerea autorizarii ori sesizarii organului competent sau dupa indeplinirea unei alte conditii prevazuta de lege.
Actiunea penala se pune in miscare si se exercita in raport cu inculpatii din cate stiu. Noul Cod de procedura penala e in contradictie cu multe legi observ, cum ar fi art. 1 din Legea 303/2004 privind faptul ca infaptuirea justitiei este prerogativa exclusiva a judecatorilor, precum si art. 4 si art. 99 din NCPP care stabilesc prezumtia de nevinovatie a suspectului si inculpatului pana la condamnarea definitiva
Noul Cod de procedura penala e gresit si fata de Noul Cod penal apreciez, adica art. 246 din CPP raportat la art. 107 - 109 din CP. Codul penal are forta juridica superioara si prin urmare orice articol din CPP in contradictie cu CP este nul de drept deoarece actele normative privind modul de aplicare a altor acte normative, sau codurile de procedura, isi extrag forta juridica din acele acte normative cu care nu pot fi in contradictie, asa cum actele normative sau legile nu pot fi in contradictie cu Constitutia Romaniei din care-si extrag forta juridica.
Ati sesizat dvs o incongruenta a c.p.p.,la art. 314 alin.1 lit.b, ma gandeam ca aici vreti sa bateti, nu este singura, oricum in celelalte art. se vorbeste de suspect si inculpat, parerea mea este ca pierdeti timpul in directia asta.
Daca vreti sa stiti , renuntarea la urmarire penala se poate dispune si „in rem”.
Pe mine ma deranjeaza de fapt ca am fost "condamnat" fara a fi trimis in judecata, si fara a se pune in miscare actiunea penala, fara a exista probe, fara a fi audiat si altele... adica procurorul a zis ca am savarsit fapta si m-a trecut la cheltuieli judiciare, dar nici acelea nu le plateste suspectul ci doar inculpatul precum scrie in lege...
avocatnet.ro explicăm legislația
eusaisapte, utilizator
eusaisapte