Act de donaţie sau de vanzare-cumpărare între mamă şi copilul unic

Vă adresez rugămintea să mă ajutaţi cu un sfat în următoarea problemă. Locuiesc împreună cu mama mea, care este pensionară, şi eu sunt unicul copil (tatăl a decedat în urmă cu câţiva ani, dar la acel moment părinţii erau divorţaţi). Apartamentul unde locuim este pe numele ambelor, în proporţie egală, de 50%. Dat fiind faptul că mama mea este o persoană corectă şi are impresia că toată lumea este ca ea, este destul de uşor de indus în eroare, mai bine zis de fraierit. (am avut recent o experienţă extrem de neplăcută, legată de faptul că o vânzătoare de la un magazin alimentar din apropierea blocului i-a cerut numărul de telefon, a început să o tot sune, să îi pună diverse întrebări legate de familie, de mine, cum mă numesc etc.; doamna respectivă era cu circa 35 de anui mai tânără decât mama, nu aveau niciun fel de preocupări comune). Pentru că nu aş vrea să am surprize, să profite cineva de ea (să o pună să semneze cine ştie ce sub varii pretexte) aş vrea să mă asigur şi să mă protejez de riscul ca ea să cadă vreodată victimă unor escroci (cu persoana de la alimentara era foarte aproape) şi, implicit, să nu am eu probleme ulterior, aş vrea să facem un act prin care casa să devină a mea, dar să existe garanţii pentru ea că va locui tot timpul aici, că nu o va da cineva afară (evident, nici nu se pune problema, avem o relaţie foarte bună, nu avem alte rude cu care să ţinem legătura, deci, în linii mari, ne avem doar una pe alta, eu suport toate cheltuielile casei, dar şi ale ei pentru medicamente, doctori, diverse alte lucruri, ea având pensie destul de mică). Aşadar, vă adresez marea rugăminte să mă sfătuiţi care este cea mai bună variantă (şi cu costurile cele mai mici) astfel încât eu să fiu asigurată că nu vine cineva cu vreo hârtie să-mi spună că mama mea a luat cine ştie ce împrumut sau că i-a dat partea ei de casă sau altă problemă de genul acesta, iar mama mea să aibă siguranţa că va locui toată viaţa în casa ei. Vă mulţumesc mult