Opozabilitate hotărâre judecătorească contra statului și a Ministerului Afacerilor Interne

Ma gandesc ca, MAI ar putea raspunde in calitate de comitent ptr. faptele prepusilor, fiind vorba de o raspndere delictuala,dar, cred ca trebuie chemat in judecata MAI,pot fi mai multi parati in acelasi proces,pe temeiuri juridice diferite,dupa cum si Min.Fin.Publice ar putea sa se regreseze ulterior impotiva MAI.

In afara de faptul ca MAI ar avea calitatea de comitent, agentii de politie fiind angajati ai statului in primul rand, dar cu contract de munca cu MAI, problemele sunt mai multe deoarece nu e vorba numai de despagubiri materiale si morale.

Practic este chemat in judecata statul reprezentat prin Ministerul Finantelor dar este necesar ca Ministerul Afacerilor Interne sa respecte hotararea pentru ca, desi face parte din stat ca si structura de organizare problema o constituie tocmai faptul ca nu recunoaste drepturi si libertati fundamentale garantate de CEDO si de Constitutia Romaniei, prin angajatii sai, dupa parerea clientului meu si in opinia mea.

Adica scopul procesului este tocmai sa se pronunte o hotarare judecatoreasca, care, in caz de incalcare sa constituie infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti de catre politisti in calitate de angajati ai MAI.
Exista problema opozabilitatii hotararii si trebuie sa nu ii priveasca doar pe politistii parati ci pe toti politistii care nu vor fi parte in proces dar in calitate de angajati ai MAI.

Pentru respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale nu este nevoie de o hotarare judecatoreasca, acestea trebuind respectate prin insasi existenta lor in virtutea CEDO si a Constitutiei Romaniei, dar in cazul in care sunt incalcate se impune un proces in mod inevitabil intrucat, practic, agentii statului neaga insasi existenta lor in concret si se intervine pentru exercitarea nestingherita a acestora, obstructionandu-se persoana care este titular al acestor drepturi si libertati fundamentale ale omului de a-si exercita drepturile.

E posibil ca MAI sa vrea sa se judece si sa nu invoce lipsa calitatii procesuale pasive pentru ca procesul ar fi mult prea tehnic pentru Ministerul Finantelor si MAI ar putea sa se apere mai in cunostiinta de cauza pe probleme ce tin strict de acest minister si de modul lor de operare concret.



P.S.

Exista si decizia nr. 13/2016 privind examinarea recursului în interesul legii formulat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 21 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare (Legea nr. 500/2002), ale art. 7 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007.

Nu imi pare insa a fi concludenta pentru procesul despre care am facut eu vorbire, desi MAI nu are calitate procesuala pasiva in anumite procese.