Sunt casatorita de 3 ani. Nu mai suntem la prima tinerete. Din nefericire sotul meu consuma zilnic alcool si pe fondul acestui consum exagerat de alcool exista in permanenta certuri. De nenumarate ori ma agreseaza verbal si nu numai. Nu exista martori deoarece nu are voie sa vina nimeni in casa, doar cu programare prealabila. Apartamentul in care locuim este un bun propriu al sotului meu, eu nu am aici doar obiectele mele personale. Ca atare nu am nici un cuvant de spus pentru ca sunt data afara pe usa daca incerc sa spun ceva, ca apoi sa fiu acuzata de parasire de domiciliu. Nu exista martori, iar el nu recunoaste niciodata nimic si imi spune ca eu fabulez si nimic nu este adevarat. Este incredibil. Din disperare, mi-am permis sa fac cateva inregistrari pe telefonul mobil tocmai pentru faptul ca el neaga totul. Nu stiu daca imi pot folosi la ceva aceste inregistrari, dar ele spun ceva despre o persoana care in fatza altora se comporta altfel.
In urma cu un an am ramas fara serviciu, iar de atunci totul s-a agravat pentru ca eu nu aduc bani in casa, doar alocatia de somaj. A inceput sa-si incuie portofelul in masina ca eu sa nu fiu tentata sa "fur" ca sa cumpar ce trebuie in casa pentru prepararea hranei,curatenie etc. si ca sa fiu nevoita sa "cersesc" 2 lei pentru paine. E umilitor si sufar foarte mult din cauza asta. Jignirile si umilintele nu se opresc aici. De nenumarate ori am incercat sa discut cu el, dar nu-mi permite sa spun nimic pentru ca eu sunt un nimeni daca am ramas fara servici. Si chiar si cand am avut serviciu, venitul meu era mult mai mic decat al lui. Am preferat sa tac ca sa aplenez situatiile conflictuale. Nimeni nu poate confirma sau infirma toate acestea pentru ca el bea doar dupa orele de serviciu. In societate, pozeaza ca o persoana respectabila si nimeni nu poate banui macar dualitatea comportamentului lui. Suntem doi oameni maturi(cu regret si jena spun ca si intelectuali) Trebuie sa mai spun ca si primul lui mariaj s-a destramat tot din acelasi motiv - consumul de alcool. Nu am stiut, mie mi-a spus altceva. Imi este extraordinar de greu. Am incercat totul ca sa compensez faptul ca eu nu am un venit, iar acum imi spune ca vrea sa divorteze si daca am ceva de spus sa spun avocatului lui pentru ca el cu mine nu are ce discuta. Sunt in imposibilitate financiara de a-mi angaja si eu un avocat si nu stiu ce drepturi am ca sotie determinata prin comportamentul sotului ei sa paraseasca domiciliul conjugal (bun propriu al sotului meu).Sunt in somaj si el acum ma pune in fata unui divort stiind ca sunt intr-o situatie dificila. M-am straduit sa fac totul doar sa fie bine, dar si purtarea mea de grija fata de el l-a deranjat.
Ce pot face ? Va rog din suflet dati-mi un sfat !
La medic nu-l pot duce, desi ar avea mare nevoie.
Serviciu nu-mi gasesc desi am incercat.
Nu imi pot permite un avocat si nu stiu la ce mi-ar folosi pentru ca eu nu am nimic sa iau de la el in cazul divortului
El isi poate permite si 2 avocati pentru ca dispune financiar, nu stiu la ce folosesc, de cine sa-l apere?
Va rog mult de tot, dati-mi un sfat. Va asigur ca mi-e tare jena pentru o astfel de situatie, dar daca am scris aici. inseamna ca sunt intr-adevar disperata si nu stiu ce sa fac.
Va multumesc mult.
Daca sotul Dvs. vrea sa divorteze atunci va propun sa nu cooperati (am inteles, ca nu aveti copii minori, deci un divort de comun acord ar fi posibil). Daca nu cooperati, iar el tot vrea sa divorteze, trebuie sa dovedeaca in fata instantei, ce vina aveti Dvs. in destramarea casniciei ...
Faptul, ca sotul Dvs. bea poate fi probat prin analize medicale (nu conteaza cand bea sau cand nu bea), iar refuzul lui poate fi interpretat si ca recunoasterea acestui fapt.
Ar trebui sa incercati sa folositi inregistrarile Dvs. in fata instantei.
Dupa cum am inteles din textul Dvs. sotul vrea sa divorteze oricum, deci va fi foarte greu (daca nu imposibil) sa impiedicati acest lucru. Ar fi o idee buna sa adoptati un comportament pasiv si sa incercati sa va construiti o viata fara el -- o sa va fie cu siguranta de bine.
de ce sa va fie jena? sunteti una din sutele de femei care navigheaza azi pe acest forum cu gandul de a gasi un sprijin din partea noastra, in procesul lor de divort.
mergeti in continuare cu divortul, fara sa regretati absolut nimic.
cand veti primi citatia de divort, cereti-ne ca va vom da un model de intampinare, in care dvs sa scrieti tot ce aveti pe inima.
intampinarea s-o depuneti cu cel putin 5 zile inaintea primei infatiseri.
iar la primul termen, ca sa fie un divort elegant, spuneti instantei ca sunteti de acord cu desfacerea casatoriei din vina ambilor soti.
Asa este, sunt in anul IV la drept fara sa fi vazut mare lucru din practica (poate cate ceva). Nu am intalnit asa ceva (analiza medicala) in practica, dar stiu, ca analiza anumitor indicatori biologici poate dovedi consumul excesiv de alcool.
Totusi, bineinteles, aveti dreptate, pentru ca in acest caz asta nu pare sa fie este necesar ... De fapt, si Ghandi a invins Imperiul Britanic fara macara sa-si ridice vocea.
Doamna Sandra, dv. doriti sa faceti ceva in ce sens?
Doriti divortul, nu-l doriti?... Doriti sa fie pronuntat musai din vina lui sau ce exact doriti?
Aveti unde merge sa stati? Ca nu mai exista parasirea de domiciliu.
De asemenea, dv. aveti aceleasi drepturi de a sta in domiciliul comun ca si el, indiferent cine e titularul dreptului de proprietate pe acel imobil. Sa-i aduceti la cunostinta.
Si daca iese scandal, cu atat mai bine, aud vecinii si va faceti martori.
Sunt analize care pot dovedi consumul de alcool, dar depinde daca se consuma zilnic, ce calitate si cantitate etc. Nu va recomand sa va implicati in astfel de expertize medicale, mai ales ca trebuie sa fie scumpe astfel de analize, deseori nefiind suficienta testarea/analiza unui singur organ.
:offtopic: Rog utilizatorii acestui forum sa nu atace persoane, ci eventual idei. De asemenea, va rog sa nu redactati mesaje consecutive.
Un astfel de mesaj a fost sters pentru ca lipsea legatura cu subiectul discutat si pentru ca se apleca mai mult in a lua in balon alti useri.
Multumesc pentru intelegere.
Stimata dna av.
Multumesc pentru raspuns.
Problema dureroasa e ca eu nu-mi pot permite sa doresc ceva anume dintr-o amarata alocatie de somaj si cu foarte putine sperante de a obtine un loc de munca prea curand. Adevarul e ca nu mi-ar folosi la nimic un divort pronuntat "musai" din vina lui, aveti dreptate. Cat despre faptul ca as avea dreptul de a sta in domiciliul comun nu pot deschide subiectul. Ar fi un dezastru daca i-as aduce la cunostinta acest lucru. Pe ce mi-as putea intemeia afirmatia cand stiu ca este un bun al lui propriu? Totul ii apartine in exclusivitate si dispune dupa bunul plac daca pot ramane sau trebuie sa plec. Pot merge sa locuiesc la fiica mea, eventual pentru ca ei i-am cedat apartamentul meu.
Consuma in fiecare seara 1/2 l coniac + 2 beri (este portia obligatorie), uneori chiar mai mult. Dimineata se urca la volan.
Nu am bani de teste, mi-e greu sa-mi asigur traiul zilnic, cred ca e lesne de inteles.
Deocamdata nu pot decat accepta, fara nicio pretentie divortul