Gestiune frauduloasa

Potrivit art 214 alin 1 din Codul penal, pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credinta, cu ocazia administrarii sau conservarii bunurilor acesteia, de catre cel care are ori trebuie sa aiba grija administrarii sau conservarii acelor bunuri, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
Conform dispozitiilor art 214 alin 2 c. pen., gestiunea frauduloasa savarsita in scopul de a dobandi un folos material se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
[ link extern ]
:D

Buna ziua,
Raspunsul vi-l da art. 214 C. pen.:
alin. 1-pricinuirea de pagube unei persoane,cu rea-credinta,cu ocazia administrarii ori conservarii bunurilor acesteia,de catre cel care are ori trebuie sa aiba grija administrarii sau conservarii acelor bunuri.
Pedeapsa-intre 6 luni si 5 ani inchisoare.
alin.2-gestiunea frauduloasa savarsita in scopul de a dobandi un folos material se pedepseste cu inchosoare de la 3 la 10 ani,daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
alin..3-daca bunul este proprietate privata,cu exceptia cazului cand acesta este in intregime sau in parte in proprietatea statului,actiunea penala pentru fapta prevazuta in alin. 1,se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.

Va redau mai jos continutul infractiunii:
GESTIUNEA FRAUDULOASÃ (art. 214 C. pen.)
1. Conţinutul legal:
“Pricinuirea de pagube unei persoane, cu rea-credinţa, cu ocazia administrarii ori conservarii bunurilor acesteia, de catre cel care are ori trebuie sa aiba grija administrarii sau conservarii acelor bunuri, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.
Gestiunea frauduloasa savârşita în scopul de a dobândi un folos material se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani, daca fapta nu constituie o infracţiune mai grava.
Daca bunul este proprieatea privata, cu excepţia cazului când acesta este în întregime sau în parte în proprietatea statului, acţiunea penala pentru fapta prevazuta în alin. 1 se pune în mişcare la plângerea prealabila a persoanei vatamte.”
2. Condiţii preexistente:
2A. Obiectul infracţiunii:
- obiectul juridic generic - îl constituie relaţiile sociale a caror formare, desfaşorare şi dezvoltare sunt asigurate prin apararea patrimoniului. Patrimoniu este format din totalitatea bunurilor corporale şi incorporale, consumabile ori fungibile, mobile sau imobile, principale ori accesorii care au o valoare economica.
- obiectul juridic special - este reprezentat de relaţiile sociale de ordin patrimonial a caror dezvoltate implica o anumita încredere în persoana care a primit în administrare sau conservare bunurile altuia şi ca nu va pricinui cu rea-credinta pagube proprietarului bunurilor respective.
- obiect material - este un bun mobil sau imobil ce aparţine altuia şi care a fost dat faptuitorului pentru a-l administra sau conserva.
2B. Subiecţii infracţiunii:
- subiectul activ - este persoana care are sarcina de a administra sau conserva bunurile. Aceasta calitate poate reieşi dintr-un contract sau cvasicontract. Astfel de persoane pot fi: tutorele, curatorul, intendentul, executorul testamemtar, judecatorul sindic, custodele, depozitarul. Participaţia este posibila în toate formrle sale.
- subiectul pasiv - orice persoana fizica sau juridica privata ori publica de la care autorul a primit anumite bunuri în vederea conservarii lor.
3. Conţinutul constitutiv:
3A. Latura obiectiva:
- elementul material - se realizeaza prin acţiuni sau inacţiuni pagubitoare pentru proprietarul bunurilor, savârşita de faptitutor cu prilejul administrarii lor. Pentru existenţa elementului material se cer îndeplinite urmatoarele condiţii :
a .existenţa unui raport juridic;
b. bunurile sau valorile sa se afle în posesia sau detenţia faptuitorului;
c. faptuitorul sa aiba de drept ori de fapt gestionarea sau administrarea bunurilor respective.
Astfel, savârşeşte aceasta infracţiune cel care foloseşte bunurile în interesul sau personal, având drept urmare diminuarea valorii acestora.
- urmarea imediata - consta în crearea unei situaţii de fapt pagubitoare pentru bunurile încredinţate, consecinţa a acţiunii sau inacţiunii faptuitorului.
- raportul de cauzalitate - trebuie sa se stabileasca în concret, ca urmarea imediata este o consecinţa a savârşirii elementutlui material.
3B. Latura subiectiva:
- forma de vinovaţie - intenţia directa şi indirecta.

4. Forme. Modalitaţi. Sancţiuni.
FORME :
1. actele preparatorii – sunt posibile dar nu se pedepsesc;
2. tentativa - nu se pedepseşte;
3. fapt consumat - aceasta infracţiune se consumă odata cu executarea în întregime a oricareia dintre acţiunile ce formeaza elementul material al infracţiunii.
4. fapt epuizat - acesta este considerat a fi momentul în care a încetat activitatea infracţionala şi când amplificarea consecinţelor a luat sfârşit.
MODALITAŢI: gestiunea frauduloasa savârşita în scopul de a dobândi un folos material se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani, daca fapta nu constituie o infracţiune mai grava.
SANCŢIUNI:
- închisoare de la 6 luni la 5 ani – în forma tip şi
- închisoare dela 3 la 10 ani – în forma agravata.

Daca se constata lipsa in gestiune dar gestionarele nu recunosc fapta, nu vor sa explice cum s-a ajuns la aceasta lipsa si nu doresc sa dea angajament de plata ce se poate face in afara de plangere penala?
Daca stau bine sa ma gandesc la lipsa in gestiune se pare ca e mai mult delapidare decat gestiune frauduloasa.

Va puteti judeca si in civil.
Dar, ar fi mai indicata o plangere penala.Dezavantajul ar fi acela ca ar dura poate ceva mai mult...
Si mie imi pare tot delapidare in cazul dvs.

avocat Claudiu Lascoschi