Accident de muncă

Legea ssm nr.319/ 2006 cu modificarile si completarile ulterioare mentioneaza:
Art. 26 Orice eveniment, aşa cum este definit la art.5 lit. f), va fi comunicat de îndată angajatorului, de către conducătorul locului de muncă sau de orice altă persoană care are cunoştinţă despre producerea acestuia.
Art. 27 (1) Angajatorul are obligaţia să comunice evenimentele, de îndată, după cum urmează:
a) inspectoratelor teritoriale de muncă, toate evenimentele aşa cum sunt definite la art. 5 lit. f);
b) asigurătorului, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale, cu modificările şi completările ulterioare, evenimentele urmate de incapacitate temporară de muncă, invaliditate sau deces, la confirmarea acestora;
c) organelor de urmărire penală, după caz.
Art.5
f) eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vătămări ale organismului, produs în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, situaţia de persoană dată dispărută sau accidentul de traseu ori de circulaţie, în condiţiile în care au fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum şi cazul susceptibil de boală profesională sau legată de profesiune;
g) accident de muncă – vătămarea violentă a organismului, precum şi intoxicaţia acută profesională, care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin 3 zile calendaristice, invaliditate ori deces;
Nerespectarea acestor prevederi este sanctionata cu amenda contraventionala conform
Art.39 (5) Constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 3.500 lei la 7.000 lei încălcarea dispoziţiilor art.7 alin.(4) - (6), art.8, art.11 alin.(1) şi (3), art. 13 lit. q) şi s) şi ale art.27 alin.(1) lit.a) şi b).
Art. 41 Sancţiunile contravenţionale prevăzute la art. 39 alin. (2)-(9) şi art. 40 se aplică angajatorilor.
Art. 44 Angajatorii răspund patrimonial, potrivit legii civile, pentru prejudiciile cauzate victimelor accidentelor de muncă sau bolilor profesionale, în măsura în care daunele nu sunt acoperite integral prin prestaţiile asigurărilor sociale de stat.
Gravitatea evenimentelor produse, de care amintiti, intra in competenta parchetului. Orice eveniment produs in urma caruia victimele au fost aduse la spital sunt comunicate prin sistemul 112 la ITM, politie si parchet. Gravitatea de care amintiti poate atrage raspunderea penala a angajatorului (daca acesta este gasit raspunzator de producerea evenimentului) fiind expus prevederilor din Codul penal, art.349 si/ sau art.350.
Art. 349 (1) Neluarea vreuneia din măsurile legale de securitate şi sănătate în muncă de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri, dacă se creează un pericol iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Fapta prevăzută în alin. (1) săvârşită din culpă se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.
Art. 350 (1) Nerespectarea de către orice persoană a obligaţiilor şi a măsurilor stabilite cu privire la securitatea şi sănătatea în muncă, dacă prin aceasta se creează un pericol iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.
(2) Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează repunerea în funcţiune a instalaţiilor, maşinilor şi utilajelor, anterior eliminării tuturor deficienţelor pentru care s-a luat măsura opririi lor.
(3) Faptele prevăzute în alin. (1) şi alin. (2) săvârşite din culpă se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă.

În ziua de 4 iulie 2017, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 37 alin. (1) și (2) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 și ale art. 349 alin. (1) din Codul penal, care au următorul conținut:
— Art. 37 alin. (1) și (2) din Legea nr. 319/2006: '(1) Neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate și sănătate în muncă de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri, dacă se creează un pericol grav și iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 2 ani sau cu amendă.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a produs consecințe deosebite, pedeapsa este închisoarea de la un an la 3 ani sau amendă.'
— Art. 349 alin. (1) din Codul penal: '(1) Neluarea vreuneia dintre măsurile legale de securitate și sănătate în muncă de către persoana care avea îndatorirea de a lua aceste măsuri, dacă se creează un pericol iminent de producere a unui accident de muncă sau de îmbolnăvire profesională, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.'
În urma deliberării, cu unanimitate de voturi: Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 37 alin. (2) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 și a constatat că sintagma 'consecințe deosebite' din cuprinsul acestora este neconstituțională. În argumentarea soluției de admitere pronunțate, Curtea a constatat că textul de lege dedus controlului de constituționalitate nu îndeplinește cerințele de claritate și previzibilitate, întrucât nu stabilește în concret ce se poate înțelege prin 'consecințe deosebite' și, prin urmare, contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la principiul respectării legilor și ale art. 23 alin. (12) referitoare la legalitatea incriminării.
Sintagma menționată lipsește de previzibilitate norma de incriminare, în condițiile în care principiul respectării legilor și cel al legalității incriminării impun legiuitorului să legifereze prin texte suficient de clare și precise pentru a putea fi aplicate, inclusiv prin asigurarea posibilității persoanelor interesate de a se conforma prescripției legale. Prin aceeași decizie, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi de voturi, a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.37 alin. (1) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 și ale art. 349 alin.(1) din Codul penal sunt constituționale în raport de criticile formulate.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat Curtea Constituțională, respectiv Curții de Apel București — Secția I penală.

Legea nr. 187/ 24.10.2012 de punere in aplicare a Legii nr. 286/ 2009 Cod penal, la art.183 abroga art.37 si art.38 din Legea ssm nr.319/ 2006.
In aceste conditii, decizia CC este aplicabila faptelor savarsite anterior datei de 24.10.2012, ulterior acestei date art.37 al.(2) din Legea ssm nr.319/ 2006 nemaiputand fi invocat ca nerespectare intr-un document oficial.