cod boala handicap

* Încadrarea în grad şi tip de handicap se face de către comisia de evaluare a persoanelor cu handicap

Pentru încadrarea în grad şi tip de handicap, dosarul solicitantului se depune la compartimentul de evaluare complexă, care îl verifică şi îl analizează. Dacă dosarul este complet, se întocmeşte raportul de evaluare complexă cu propunerea de încadrare într-un grad de handicap şi se comunică persoanei în cauză data la care acesta urmează să se prezinte în vederea evaluării. În cazul unui dosar incomplet, se solicită completarea dosarului cu documentele care mai sunt necesare. În cazul persoanelor nedeplasabile, în baza scrisorii medicale şi a anchetei sociale, evaluarea complexă se va efectua la domiciliul persoanei în cauză.

Tipurile de handicap sunt: fizic (cod 1), somatic (cod 2), auditiv (cod 3), vizual (cod 4), mintal (cod 5), neuropsihic (cod 6), asociat (cod 7), HIV/SIDA (cod 8), boli rare (cod 9), surdoecitate (cod 10).
Gradele de handicap sunt mediu (grad III), accentuat ( grad II) şi grav (grad I).

Afecţiuni senzoriale
Din categoria afecţiunilor senzoriale care se pot încadra în grad de handicap fac parte, de exemplu, cele cronice primar şi secundar oculare (acuitate, miopie forte, hipermetropie medie), inflamatorii, degenerative (reumatism degenerativ), traumatice (pseudartroză), tumorele sau sechele morfofuncţionale. Important de ştiut este că nu se încadrează în grad de handicap bolile oculare care se pot trata medical sau chirurgical, cum este cazul cataractei. În grad de handicap se încadrează şi persoanele care şi-au pierdut vederea.

Funcţii auditive
În cazul problemelor auditive, încadrarea în grad de handicap se poate face pentru afecţiunile cronice auditive de cauză diversă: inflamatorie, infecţioasă, toxică, traumatică sau tumorală (surzenie, tulburări de comunicare). Având în vedere că în deficienţele auditive se poate pune problema de afectare calitativă sau cantitativă, evaluarea complexă se va face pe baza capacităţii de comunicare şi relaţionare, dar şi pe baza tulburărilor psihice sau de limbaj.

Alte afecţiuni care se încadrează în grad de handicap
Afecţiunile osteo-articulare congenitale ale oaselor, malformaţii, anchiloze, hemofilia A şi B, colagenoze sau tumori osoase maligne sunt funcţiile neuro-musculo-scheletice care se încadrează în grad de handicap.
Pe lista afecţiunilor motorii care se încadrează în grad de handicap se află: amputaţii, afecţiuni ale sistemului nervos central şi periferic, boli degenerative ale sistemului nervos central (scleroză laterală amiotrofică, Alzheimer) şi afecţiuni inflamatorii ale sistemului nervos central (scleroză multiplă).
Bolile musculare care se încadrează în grad de handicap sunt: miopatii infecţioase şi inflamatorii, distrofii musculare progresive, miopatii metabolice, anomalii şi malformaţii musculare congenitale şi canalopatii care afectează fibrele musculare.
Pe lista afecţiunilor care se încadrează în grad de handicap se mai află cele ale funcţiilor de control al comportamentului motor: boli determinate de leziuni de orice etiologie (neurodegenerative, metabolică, infecţioasă, imunologică) care produc disfuncţii sinaptice - boala Parkinson, boala Wilson, distonii musculare.
Şi persoanele care suferă de epilepsie (cu debut în copilărie, până la 26 de ani) se încadrează în grad de handicap.

CARE SANT DISTONIILE MUSCULARE CE POT FI INCADRATE IN GRD DE HANDICAP

Vedeti Ordinul nr. 762/1.992/2007 pentru aprobarea criteriilor medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește încadrarea în grad de handicap
[ link extern ]