Moștenire în indiviziune. Poate face precontract de vânzare-cumpărare doar unul dintre moștenitori?

In principiu, tehnic exista aceasta posibilitate, daca exista acordul cumparatorului se dea avans in aceste conditii.

Firesc ar fi să se facă succesiunea, iar avansul să fie dat tuturor coproprietarilor. Altfel, există riscul ca nu toți să fie de acord cu vânzarea. Eu nu aș risca nici să dau avans, nici să primesc înainte ca lucrurile să fie lămurite.

Cunosc o situație concretă în care s-a procedat așa și unul din cei 4 moștenitori legali nu este de acord cu vânzarea în condițiile celorlalți moștenitori, iar cel care a dat avansul, promitentul cumpărător, se află în situația neplăcută de a lupta să își recupereze avansul. În această situație, toți au sărit pașii și „au pus carul înaintea boilor”,

Doar cu acordul in forma autentica al celorlalti mostenitori.

Antecontractul de vanzare-cumparare ce vizeaza intregul bun succesoral trebuie sa fie perfectat de toti succesorii.
Avansul poate fi remis in conditiile mentionate in antecontract.
Unul dintre succesori poate perfecta un antecontract doar pentru cota-parte ideala, abstracta, matematica din bunul succesoral.
Cota-parte , odata ce este definita, poate fi instrainata.
Cotele-parti pot fi stabilite printr-un certificat de calitate de mostenitor sau de mostenitor.
Un bun indiviz poate fi instrainat numai daca exista acordul tuturor copartasilor, sub sanctiunea nulitatii.
( este aplicabila, in speta, regula unanimitatii ).
Succes.


~ eliminat spatii goale ~

Antecontractul de vanzare-cumparare ce vizeaza intregul bun succesoral NU trebuie sa fie perfectat de toti succesorii, ci asa cum am spus, in conditiile in care cumparatorul cunoaste si accepta. De ce? Pentru ca este vorba despre institutia vanzarii bunului altuia, nou introdusa de codul civil in vigoare. Pentru amanunte se poate lectura art.1230, art.1683, impreuna cu art.642 privind inopozabilitatea coproprietarilor care nu consimt, expres ori tacit, la încheierea actului.

Articolul 1.230. Bunurile care aparţin altuia. Dacă prin lege nu se prevede altfel, bunurile unui terţ pot face obiectul unei prestaţii, debitorul fiind obligat să le procure şi să le transmită creditorului sau, după caz, să obţină acordul terţului. În cazul neexecutării obligaţiei, debitorul răspunde pentru prejudiciile cauzate.
Articolul 1.683. Vânzarea bunului altuia. (1) Dacă, la data încheierii contractului asupra unui bun individual determinat, acesta se află în proprietatea unui terţ, contractul este valabil, iar vânzătorul este obligat să asigure transmiterea dreptului de proprietate de la titularul său către cumpărător.(2) Obligaţia vânzătorului se consideră ca fiind executată fie prin dobândirea de către acesta a bunului, fie prin ratificarea vânzării de către proprietar, fie prin orice alt mijloc, direct ori indirect, care procură cumpărătorului proprietatea asupra bunului.