Refuz program vizita

Nu inteleg ratiunea pentru care nu se incearca varianta cu psihologul.

Am stat foarte mult de vorba cu ea si imi spune ca se plictiseste foarte tare cu tatal ei si nu mai suporta sa-l vada cum doarme in timpul zilei

Acesta nu este un motiv ca sa refuze legaturile cu un parinte. Vrem sau nu, copilul se mai plictiseste. De fapt, in anumite doze plictiseala e benefica, pentru ca minorul invata sa se autodistreze.
Cel care merge la servici mai si doarme in week-end. E bine ca cel mic sa vada ca parintele se mai si supara, parintele mai oboseste, parintele e si el om. E foarte rau si nociv ca minorul sa fie tinut intr-o bula.
Ce va faceti daca maine incepe sa se plictiseasca la scoala? Nu o mai duceti?

Mi-a spus asa: "Nu mai vreau si gata. Ma obligi? O sa spun peste tot ca ma obligi sa ma duc la tati"

Nu exista nu mai vreau si gata pentru un parinte cu capul pe umeri.
Atata timp cat copilul este iubit si bine ingrijit la tata si motivele nu sunt intemeiate ( gen bataie, cearta, neglijenta) atunci nu are de ce sa refuze.
Nu va suparati insa suspectez si un mic rasfat si o atitudine mai indulgenta la dumneavoastra din modul in care deja isi permite vag sa va ameninte.
Daca nu exista alta motive va sugerez sa mergeti toti trei la psiholog pentru depasirea acestei situatii. In primul rand trebuie vazut copilul, desi cred ca 2 sedinte ar fi arhisuficiente si apoi e de discutat cu parintii. Tatal sa mai schimbe din atitudinea lui, daca face ceva gresit si mama sa mai renunte la indulgenta.
Vorbim de un cumul de factori aici si e bine sa se intervina la toti.
Sa consideri un motiv intemeiat ca un copil sa refuze un parinte in viata lui faptul ca omul se mai si odihneste in week-end, nu sta drepti la raport e ceva exagerat.