Codul de Procedură Civilă
Art. 33
”Interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut şi actual. Cu toate acestea, chiar dacă interesul nu este născut şi actual, se poate formula o cerere cu scopul de a preveni încălcarea unui drept subiectiv ameninţat sau pentru a preîntâmpina producerea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara.”
Excepția nu este ridicată asupra interesului legitim și personal, ci asupra interesului născut și actual, deci cererea unei persoane de punere sub interdicție judecătorească a alteia, majoră, încalcă normele de procedură civilă. La fel este și în cazul propunerii de internare nevoluntară, întrucât persoanele menționate la art.56 din legea 487/2002 nu au un interes legitim sau personal în cauza respectivă.
Art. 12, alin.2 prevede că ”Partea care îşi exercită drepturile procesuale în mod abuziv răspunde pentru prejudiciile materiale şi morale cauzate. Ea va putea fi obligată, potrivit legii, şi la plata unei amenzi judiciare.”
trandafir2
Moderator 2din 3 utilizatori consideră acest răspuns util
Articolul 37 Cod procedura civila ~Legitimarea procesuală a altor persoane ~ În cazurile și condițiile prevăzute exclusiv prin lege, se pot introduce cereri sau se pot formula apărări și de persoane, organizații, instituții sau autorități, care, fără a justifica un interes personal, acționează pentru apărarea drepturilor ori intereselor legitime ale unor persoane aflate în situații speciale sau, după caz, în scopul ocrotirii unui interes de grup ori general..
Ca atare, nu se incalca nicio norma de procedura civila sau de alt fel.
Partea care introduce cererea de punere sub interdicție judecătorească se constituie ca parte reclamantă, deci nu poate acționa în temeiul apărării drepturilor ori intereselor legitime ale părții pârâte și nu poate avea drept de reprezentare de la aceasta. Partea care introduce cererea de punere sub interdicție judecătorească își atribuie interesul părții pârâte, deoarece nu are un interes personal, deci procedura de punere sub interdicție judecătorească încalcă normele de procedură civilă.
Reamintesc că Art. 12, alin.2 din CPC prevede că ”Partea care îşi exercită drepturile procesuale în mod abuziv răspunde pentru prejudiciile materiale şi morale cauzate. Ea va putea fi obligată, potrivit legii, şi la plata unei amenzi judiciare.”
Art. 85
”(1) Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică dată mandatarului care nu are calitatea de avocat se dovedeşte prin înscris autentic.
(2) În cazurile prevăzute la alin. (1), dreptul de reprezentare mai poate fi dat şi prin declaraţie verbală, făcută în instanţă şi consemnată în încheierea de şedinţă, cu arătarea limitelor şi a duratei reprezentării.
(3) Împuternicirea de a reprezenta o persoană fizică sau persoană juridică dată unui avocat ori consilier juridic se dovedeşte prin înscris, potrivit legilor de organizare şi exercitare a profesiei.”
trandafir2
Moderator 1din 1 utilizatori consideră acest răspuns util
In procedura punerii sub interdictie judecatoreasca (care asa cum vi s-a mai spus este o masura de ocrotire a persoanei fizice lipsita de discernamant) legitimarea procesuala activa o au persoanele prevazute la art.111 C.civ., Cererea de punere sub interdictie se formuleaza in contradictoriu cu persoana cu privire la care se solicita luarea masurii, sens in care in mod logic, exista doua parti, o parte care cere luarea masurii si o parte asupra careia se dispune masura. Procedura parcurge doua faze: una necontradictorie si una contradictorie. Pe parcursul celor doua faze drepturile partilor sunt legal respectate (nu o sa vi le enumar aici doar din motive de volum de informatie). Porcurorul, direct sau prin organele de politie face verificari, ia avizul unei comisii de medici si asa mai departe. Dupa caz, se numeste si un curator. In plus, partile sunt citate, iar judecata se face si cu participarea procurorului. Nu stiu ...nu vi se pare ca toate aceste persoane insirate mai sus pot oferi o garantie ca legea sa fie respectata?
Persoanele prevăzute la art.111 din CC nu au legitimare procesuală în cazul în care persoana cu privire la care solicită luarea măsurii este majoră, deoarece articolul face referire strict la minor. Majorul are discernământ din oficiu, iar pentru reprezentarea acestuia este necesar să existe dovada împuternicirii reprezentantului (conform art.85 din CPC). În lipsa împuternicirii, cererea de punere sub interdicție încalcă art.33 din CPC.
romascanu
Moderator 3din 3 utilizatori consideră acest răspuns util
Ce doriți de fapt?
Aveți vreo întrebare concretă? Ori doriți să ne învățați pe noi cum se interpretează unele texte de lege din care ați citit dvs. „strict” până unde vă convine?
Dacă priviți nițel mai departe de art. 111 (care referă la minor, este adevărat) veți da și de art. 165 care zice că: „Interdicția poate fi cerută de persoanele prevăzute la art. 111, care este aplicabil în mod corespunzător”.
În rest, dacă vreți dvs. să vă duceți în fața instanței cu amețeala de interpretare din ultima dvs. frază, n-aveți decât. Numai să nu fiți dvs. cel chemat pentru punerea sub interdicție, căci există riscul să deveniți ... convingător, dar în sensul în care nu trebuie. :) Ce ați vrut să ziceți? Că un reclamant ar trebui să aibă împuternicirea pârâtului pentru a promova un proces!? Ferească! Mă tem că faceți un fel de tochitură de procedură civilă cu care n-am de gând să-mi pierd vremea.
Bolnav alzheimer
mihaela495
Buna ziua,
As dori ceva sfaturi/informatii daca se poate. O persoana cu o varsta inaintata este diagnosticata cu boala Alzheimer, are si certificat de ... (vezi toată discuția)