Daca am adresat unele vorbe cuiva, fara sa am intentia sa amenint persoana respectiva... insa persoana respectiva s-a simtit amenintata.
Vorbele insele au continut amenintator, in abstract. Dar era evidenta lipsa de seriozitate. Nu aveam cum sa prevad ca va lua in serios...
Atunci inseamna ca am actionat din culpa, asadar nu este intrunita vinovatia ceruta pt latura obiectiva a infractiunii de amenintare, care este intentia?!
trandafir2
Moderator 1din 1 utilizatori consideră acest răspuns util
Exprimarea unor cuvinte din culpa, susceptibile de a fi interpretate de o persoana ca alarmante pentru ea, nu constituie infractiune, intrucat latura subiectiva (nu obiectiva cum ati scris mai sus) a infractiunii de amenintare, presupune numai intentia directa sau indirecta, nu si culpa.
trandafir2
Moderator 1din 1 utilizatori consideră acest răspuns util
Este greu de raspuns precis cum se poate face aceasta in mod practic doar analizand teoria si numai teoria; pana la urma trebuie pornit tot de la insiruirea de cuvinte respective, si coroborate cu celelalte elemente ale laturii obiective, urmarea imediata, respectiv starea de teama, impreuna cu lipsa intentiei. Ce stiu eu, invocati iocandi causa, sau poate figurile de stil si exprimare ori o revolta interna si puerila de moment. Parerea mea sincera este ca ati manifestat un banal exces de zel in exprimare care nu reflecta vointa dvs interna, ci este doar o simpla prosteala declarativa dusa la extrem prin faptul ca ati inserat-o in acea intampinare (am incercat sa gasesc un termen mai bun in loc de prosteala dar nu am gasit altul mai potrivit).
V-am mai spus, infractiunile astea de pericol, numite si formale, sunt destul de subiectiv calificate, tocmai pentru ca nu exista elemente palpabile, adica prin care sa se aprecieze starea de temere respectiva. Apelati la un avocat si analizati textul amenintator in concret si apoi luati o decizie, parerea mea.
Ma gand, totusi, daca sa solicit stramutarea, din faza de u.p.
Am vazut, in practica ICCJ, ca persoana vatamata fiind judecator la CA din acelasi oras (Pitesti), vor dispune stramutarea.
Insa, in directia contrara ma impinge sa incerc sa sensibilizez procurorul.
Pana acum s-a aratat amabil, e tanar... profesionist, nu excesiv de sobru. A dispus din oficiu proba cu expertiza medicala psihiatrica :)
Desigur, pe de alta parte, mi-a respins cererea de studiu a dosarului.
Probabil asta e obsesia magistratilor, sa apara impartiali, impart arbitrar solutiile favorabile si nefavorabile... astfel incat sa fie echilibrat nr solutii favorabile si defavorabile.
Poate pot sa solicit stramutarea in situatia ca ma face inculpat... adica mai am timp la dispozitie sa ma conving?!
In alta ordine de idei, prim-procuroarea s-a sesizat din oficiu si cu fapta de hartuire, desi persoana vatamata nu a formulat asemenea plangere. [~editat pasaj fara relevanta juridica~]
Avand in vedere inclinatia mea de a considera persoana mai degraba decat functia... poate devine mai evident cum se poate ajunge la bizarerii gen inserare de injurii si amenintari in acte oficiale :)
PS. Ce probabilitate e sa citeasca procurorul mesajele astea?!?
trandafir2
Moderator 1din 1 utilizatori consideră acest răspuns util
Trimiterea cauzei la un alt parchet este de competenta procurorului general al parchetului de pe langa ICCJ. Eu nu vad motiv pentru a se dispune o astfel de solutie, insa dvs stiti mai bine. Indicat ar fi sa luati legatura cu un avocat si sa discutati in concret.
Vinovatia
ideineclare
va rog dk ma puteti ajuta cu nicte exemple concrete in ceea ce priveste fiecare forma de vinovatie...sunt studenta si sunt la inceput si nu pot face exact ... (vezi toată discuția)