În anul 2017, am mers în câmp pentru a semăna un teren ce îmi aparține, cu porumb. Am constatat ca era deja semănat cu grâu de altcineva, fapt pentru care am întrebat toți fermierii dacă știe cineva, neafland nimic. Mi-a părut rău să întorc aceasta cultura existenta pentru a semăna porumb, iar datorita faptului ca nu am găsit persoana care mi-a semănat grâu pe teren, am luat hotărârea sa îl păstrez. În perioada recoltării, nu a apărut nicio persoana cu care sa discut în privința acestei culturi cu grâu, iar datorita faptului ca toți vecinii terenului recoltasera deja grâul, am luat decizia de a treierat acest grâu de pe terenul meu. La 1 săptămâna mai târziu, a venit la mine o persoana din alta localitate vecina, care a zis ca a greșit terenul și mi-a cultivat terenul din greșeală cu grâu,dorind sa ii înapoiez toată producția de grâu. Eu nu am acceptat iar acesta a deschis o acțiune în instanță, având o oarecare influenta în rândul avocaților prin prisma unei rude-avocat. Judecatorul a decis sa dea soluție prin "îmbogățirea fără justă cauză", obligandu-ma sa plătesc suma de 1900 de lei, reprezentând însămânțarea și întreținerea terenului, plus 150 lei cheltuieli de judecata. Nu înțeleg, eu am dorit îmbogățirea pe propriul meu teren? Dacă as fi depus plângere penală pentru săvârșirea infracțiunii de tulburare de posesie, ce curs ar fi avut? Dacă as face apel as avea ceva de câștigat din momentul în care eu nu am propus nicio probă în favoarea mea și nu s-a făcut nicio expertiză? Practic reclamantul a spus ca 1900 de lei a plătit el pentru producție, fiind susținut doar de un martor care confirma doar ca a văzut când reclamantul a cumpărat grâu de acești bani, dar nu a văzut dacă l-a semănat pe terenul ce îmi aparține.
Ar trebui sa mergeti cu hotararea instantei la avocat pentru a fi analizata deoarece trebuie studiata motivarea instantei.
Probabil ca nici nu ati stiut sa va aparati pentru ca ati fi putut si dvs. sa invocati aparari si sa nu pierdeti banii.
Îmbogăţirea fără justă cauză este o doctrină, o teorie juridică foarte veche, din antichitate, în temeiul căreia o persoană A care a conferit un beneficiu către o persoană Bcapătă un drept echitabil la restituirea valorii beneficiului conferit.
În cazul tău, din greşeală, persoana A a pregătit terenul şi a pregătit şi a însămânţat terenul tău.
Tu ai acceptat acel beneficiu şi ai profitat de el.
Este normal să restitui suma (reprezentând seminţele şi însămânţarea) către persoana care ţi-a acordat acel beneficiu. Desigur că nu are dreptul la culegerea roadelor finale.
Este o judecată în echitate. Legea spune că aşa este cinstit şi drept.
O chestiune la care trebuie totuşi să ne gândim este la posibilitatea unei pagube suferită de tine.
Eu nu sunt agricultor deci habar nu am care cultură este mai profitabilă la hectarul de teren: porumbul sau grâul.
Dacă porumbul este mai profitabil decât grâul şi care este cultura intenţionată de tine, atunci ai dreptul la despăgubire, conform valorii pierdute: diferenţa dintre câştigul rezultat în urma unei culturi de porumb faţă de una de grâu (desigur luând în considerare veniturile şi cheltuielile, etc.)
Dacă grâul este mai profitabil, atunci nu poţi pretinde nicio pierdere deoarece ai avut un câştig. Va trebui să plăteşti contravaloarea beneficiului conferit aşa cum a hotărât instanţa către agricultorul distrat.
Există două principii care limitează dreptul reclamantului de a recupera beneficiul conferit într-o acţiune pentru îmbogăţire fără justă cauză:
1. cadou (donaţie) - nu poţi să faci un cadou şi apoi să dai în judecată pretinzând ceva în schimb - nu e cazul tău
2. principiul opţiunii (alegerii) - înainte de a conferi un beneficiu, reclamantul trebuia să-i dea opţiunea pârâtului de a alege (să accepte sau să respingă) înainte să pretindă o plată pentru beneficiu.
exemplu: un reclamant nu poate să vină să-ţi spoiască casa în timpul nopţii, în timp ce dormi şi apoi dimineaţa să vină să-ţi ceară banii. (fără contract, fără nimic) - nici acesta nu ţi se aplică deoarece tu ai putut vedea beneficiul (însămânţarea) şi ai avut opţiunea de a alege (să întorci cultura), dar ţi-a părut rău să strici aşa bunătate de însămânţare, pe care ai acceptat-o.
Asta este teoria generală a îmbogăţirii fără justă cauză care se aplică în multe exemple de situaţii în care, datorită spiritului dreptăţii şi echităţii, jurisprudenţa a impus o obligaţie în sarcina unei persoane "îmbogăţite" să dezdăuneze pe păgubaş.
Dacă există suspiciuni totuşi că ar fi imposibil să existe o astfel de confuzie de terenuri, atunci speţa trebuie cercetată în continuare.