Unul dintre moștenitori vrea să cumpere părțile celorlalți doi, dar aceștia cer mai mult decât le-ar reveni conform expertizei. Ce poate decide instanța în acest caz?

Daca ajung in instanta, daca unul vrea casa, cere sa ii fie atribuit imobilul pt ca nu se poate imparti comod in natura, iar ceilalti 2 vor primi sultele cuvenite.. valoarea sultei ce o va primi fiecare reprezinta cat valoreaza cota sa raportata la valoarea expertizata a casei la momentul ala, a expertizei.. care se poate sa fie mai mica decat cea actuala..

Va judecati, casa este evaluata de un expert. Unul din mostenitori ii despagubeste pe ceilalti cu valoarea conform cotei din acte. Acuma depinde si de expert, de cat costa procesul, cate expertize si contra expertize se vor cere, de timpul pierdut - cativa ani. Neintelegerile costa mult.

Instanța poate fi investită cu o cerere de partaj (împărțeală).
Dintr-un anume unghi, seamănă cu o vânzare. Dar sunt instituții juridice diferite.

În primul rând se discută dacă bunul supus împărțelii este sau nu este comod partajabil.
Bunăoară, un televizor nu poate fi impărțit în natură (câte o bucată pentru fiecare) pentru că ar rezulta câte o bucată de gunoi pentru fiecare.
Dar un teren ar putea fi împărțit în 3 loturi. Sau poate nu. Căci nu e pură matematică aici. Teoretic, și un teren de 300 mp poate fi impărțit în 3 loturi, dar nu se procedează la o asemenea fărâmițare, fiindcă rezultă tot gunoi din punct de vedere economic. (Unii și-au făcut asemenea împărțeli cu mâna lor și au constatat după aceea că nu pot să folosească lotul nici măcar pentru a construi vreun coteț de găini).

Când bunul nu este comod partajabil, instanța poate să dispună atribuirea bunului (întreg) către unul dintre copartajanți, cu obligarea acestuia (a celui căruia i-a fost atribuit bunul în proprietate exclusivă) să plătească celorlalți copartajanți (unul, doi sau câți or fi ei) o sultă = corespondentul valoric al cotelor lor părți.
Pentru a determina valoarea de piață a imobilului (și respectiv a cotelor părți) se dispune efectuarea unei expertize. Și cum evaluarea unei proprietăți este foarte departe de a fi o știință exactă, rezultatul poate să iasă ... mai pe aproape ori mai pe departe decât aveți deja. (Iertați exprimarea, dar nu știu ce însemană „mai mare” în opinia dvs.)
A! Și apropo. Expertul v-a dat o valoare (nu prețul). Prețul are și o componentă subiectivă. Il dați sau nu-l dați. Dvs. decideți. (dvs. trebuie să vă simțiți confortabil). Altminteri pentru orice lucru se poate găsi careva să zică: „atâția bani!? eu n-aș fi dat!”
Dacă alegeți să vă judecați, este bine să vă faceți și oareace calcule (taxe de timbru, onorarii de expert etc) spre a nu ajunge în final să constatați că (după un obositor ocol) ați picat cam tot pe acolo pe unde era acel „mai mare”.

Multumesc.