CLAUDIU LASCOSCHI a scris:
Daca a avut sau nu discernamant la momentul comiterii faptei.
Acest scop nu este prevăzut ca atare în articolul 184 din CPP.
În accepțiunea alineatului 1 al art. 184 din CPP, fapta ce face obiectul acuzației constituie infracțiune. La alineatul 1 se prevede că "atunci când organul de urmărire penală sau instanţa are o îndoială asupra discernământului suspectului ori inculpatului în momentul săvârşirii
infracțiunii ce face obiectul acuzaţiei, se dispune efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice". De aici se poate trage concluzia că expertiza se efectuează pentru a se stabili dacă suspectul/inculpatul a avut discernământ în momentul săvârșirii faptei ce face obiectul acuzației, însă se poate trage și concluzia că fapta constituie din oficiu
infracțiune; ori fapta nu ar trebui să constituie din oficiu infracțiune, dacă se iau în calcul 2 posibilități:
1. posibilitatea ca făptuitorul să nu fi avut discernământ în momentul săvârșirii faptei
2. posibilitatea ca suspectul/inculpatul să nu fie făptuitorul
A doua concluzie (că fapta constituie din oficiu infracțiune) este întărită și de alineatul 28 al aceluiași articol, care prevede că:
Perioada în care suspectul sau inculpatul a fost internat într-o instituţie de specialitate în vederea efectuării expertizei psihiatrice se deduce din durata pedepsei, în condiţiile art. 72 din Codul penal.
Perioada în care suspectul sau inculpatul a fost internat în vederea efectuării expertizei se poate deduce din durata pedepsei doar dacă fapta constituie infracțiune, deoarece pedeapsă se aplică numai pentru o faptă care îndeplinește toate elementele constitutive ale unei infracțiuni. Întrucât
perioada în care suspectul sau inculpatul a fost internat într-o instituţie de specialitate în vederea efectuării expertizei psihiatrice se deduce din durata pedepsei, deducerea din durata pedepsei este obligatorie.
Ultima parte a alineatului 28 condiționează doar modul în care se face deducerea, nu și aplicarea dispoziției alineatului. Doar dacă alineatul începea cu acea parte, aplicarea dispoziției era condiționată de prevederile Art.72 din CP. Faptul că ultima parte a alineatului nu condiționează aplicarea dispoziției acestuia reiese și din Art.72 CP, care nu prevede computarea perioadei în care suspectul/inculpatul a fost internat în vederea efectuării expertizei. De altfel computarea constă în scăderea perioadei unei măsuri preventive din durata pedepsei, ori internarea medicală nu este o măsură preventivă. Internarea medicală poate fi o măsură
de siguranță și o
sancțiune preventivă, dar nu poate fi o
măsură preventivă. Conform CPP, măsurile preventive sunt reținerea, controlul judiciar, arestul la domiciliu și arestul preventiv.
Dacă fapta constituie oricum infracțiune, să fie oare stabilirea discernământului scopul urmărit?