Sentința de divorț este dată și am custodia copilului. Fosta soție stă în apartamentul comun, zonă ultracentrală, tot confortul, iar eu și copilul în chirie. Interesul ei este de a prelungi procesul de partaj la infinit. O spune tot timpul, iar comportamentul ei din timpul divorțului confirmă cu prisosință: un an și jumătate de prelungiri cu tot soiul de artificii. De doi și jumătate eu nu mai folosesc această locuință. Perspectiva este a se menține încă doi ani această situație. Adică, un total de 4 ani și jumătate în care subsemnatul nu folosește bunurile dobândite în timpul căsătoriei. Întrebarea mea este ce drepturi am eu ca și coproprietar și domiciliat la acel apartament în această perioadă gri, în condițiile în care ea a schimbat yala la apartament? Adică de ce să stea ea acolo și nu eu? De ce să nu stăm acolo prin rotație: un an eu și copilul, un an ea? Cum este cu dreptul sfânt al proprietății? De ce această discriminare între doi coproprietari? Aș prefera și un răspuns din partea unui avocat care intră pe forum.
Cu mulțumiri
Adresati-va judecatoriei in a carei raza teritoriala e situat bunul comun , in vederea sistarii indiviziune prin imparteala , care va prezenta forma atribuirii , cu plata aferenta a unei sulte catre fosta sotie.
Si , uzand de ordonanta presedintiala , solicitati reintegrarea in spatiul comun , amintind si modul in care ati fost privat de un bun ce va apartine .
Atata vreme cat nu s-a dat o solutie definitiva in cazul partajului care sa precizeze cine ia apartamentul, puteti locui si dvs in apartament. Aveti aceleasi drepturi ca si ea si nu avea nici un drept sa schimbe yala de la apartament. Mi se pare strigator la cer ca dvs sunteti obligat sa stati cu copilul in chirie cand mama sta bine mersi. Ce mama este de nu se gandeste la binele copiluli!
Nu pricep. Adică eu să-i plătesc sultă fostei soții care folosește cu nerușinare de doi și jumătate apartamentul făcut împreună?!? A fost o eroare de redactare?!? Ați vrut să scrieți cumva "de către fosta soție"?