TEMA paginii fiind cea mai apropiata de chestiunea ce o pun in discutie, iata despre ce este vorba
În urma unui control de rambursare TVA organul de inspectie consideră prevederile lit.e, art.141 ca fiind aplicabile numai persoanei impozabile nu operaţiunii în cauză: „ARENDÔ, astfel că onorarea în natură a ratei de arendă, către persoane fizice, este considerată operaţiune de livrare impozabilă TVA (art.130-CF, pct.8, ali,(1), lit.b-NM), iar nu operaţiune scutită de taxă, drept urmare persoana juridică impozabilă devine datoare la plata cu TVA aferentă.
Având în vedere cele de mai sus prezentăm spre analiză un exemplu schematic al evenimentelor patrimoniale şi fiscale ce i-au naştere în urma aplicării diferite a stipulaţiilor Codului Fiscal şi Normelor de aplicare:
Ipoteze:
1-Se preconizează pentru o investiţie agricolă că pe 100 ha. de teren se obţine minim 200 to. produs, ceea ce ar asigura minim returnarea capitalului investit.
2-Se înfiinţează cu 1000 Lei Capital social, în baza L.31/1990, o societate de exploatare agricolă, aceasta având debuşeu pe piaţă, şi care sunt depuşi în cont bancar.
3-Se arendează o suprafaţă de 100 ha. teren agricol de la persoane fizice cu o rată totală a arendei (preţ) de echivalent 1000 Lei, adică 100 to produs agricol, evaluat la preţul comunicat de Consiliul Judeţean de 10 Lei/to. Contractele se înregistrază la Consiliul Local şi unitatea fiscală teritorială, iar persoanele fizice au calitatea de producători agricoli şi sunt contribuabili individuali.
4-Se încheie, cu furnizori din interiorul teritoriului statului, un contract de livrare material semincer în valoare de 500 Lei şi unul de prestaţii cu o societate de mecanizare agricolă, de asemenea în valoare de 500 Lei, deci valoarea totală a contractelor de achiziţii/furnituri/prestaţii este de 1000 Lei, adică 684,21 Lei + TVA:315,79 Lei, pentru realizarea lucrărilor necesare exploatării agricole.
5-Se consideră faptul că preţul de 10 Lei/to, comunicat de Consiliul Judeţean, este corect şi asigură minima fezabilitate a investiţiei.
CAZUISTICÃ:
A.- În situaţia aplicării regimului de scutire a operaţiunii de arendă, şi onorarea obligaţiilor către proprietari prin înstrăinarea bunurilor în natură convenite ca rată a arendei cuvenită proprietarilor „persoane fizice” {Cod.Fiscal,art.141,lit.e:operaţiune scutită în interiorul teritoriului statului}, ca operaţiune circumscrisă art.128;130 CodFiscal,
*rezultă garantarea reproducerii capitalui investit fără nici un profit la un dever de 2000 Lei, şi neînregistrarea vreunor obligaţii către bugetul de stat, deoarece:
100 to se transferă către persoanele fizice – proprietari/producători agricoli – cu înregistrarea unor costuri de exploatere de 1000 Lei (fără a avea TVA-deductibilă)
100 to se valorifică pe piaţă şi se încasează 1000 Lei din care TVA-colectată 315,79 Lei
Se achită furnizorii 1000 Lei din care TVA-deductibilă 315,79 Lei, trezoreria fiind pe zero.
Se încasează marfa livrată de la clienţi 1000 Lei, reîntregindu-se trezoreria la 1000 Lei, echivalent Capital Social.
Obligaţii către buget: TVA-deductibilă 315,79 Lei = TVA-colectată 315,79 Lei => sold NUL
Arendaşul încheie exerciţiul fără obligaţii către bugetul de stat şi nu înregistrează pierderi având capacitatea de a relua ciclul investiţional cel puţin la aceeaşi parametrii păstrându-şi poziţia pe piaţă.
B.- În situaţia NEaplicării regimului de scutire a operaţiunii de ARENDÃ şi deci şi asupra ratei arendei de acordat către proprietarii „persoane fizice” {Cod.Fiscal,art.141,lit.e:operaţiune scutită în interiorul teritoriului statului}. Această operaţiune fiind tratată numai ca operaţiune impozabilă TVA circumscrisă art.128;130 CodFiscal,
*rezultă, pe fondul lipsei vreunui aflux de numerar, lipsa garantării reproducerii capitalui investit prin generarea de pierderi echivalente cu obligaţiile de TVA către bugetul de stat, deoarece:
100 to se transferă către persoanele fizice – proprietari/producători agricoli – cu înregistrarea unor costuri de exploatere de 1000 Lei (fără a avea TVA deductibilă) şi concomitent se majorează cheltuielile cu suma de 315,79 Lei c/v TVA aferentă.
100 to se valorifică pe piaţă şi se încasează 1000 Lei din care TVA-colectată 315,79 Lei
Se achită furnizorii 1000 Lei din care TVA-deductibilă 315,79 Lei, trezoreria fiind pe zero.
Se încasează marfa livrată de la clienţi 1000 Lei, reîntregindu-se trezoreria la 1000 Lei.
Se în chide Contul de Profit şi pierderi cu 315,79 Lei pierdere şi
Se înregistrează o obligaţie de plată către bugetul de stat de 315,79 Lei reprezentând TVA de plată.
Pentru achitarea acestei obligaţii se virează numerarul necesar din trezorerie aceasta rămânând la suma de 687,21 Lei, astfel că,
o pentru realizarea unui nou ciclu, cel puţin în aceeaşi parametrii, este necesară completarea capitalului de către investitor,
acesta nebeneficiind de nici un fruct al afacerii sale calculată la cerinţe MINIMALE, nici măcar de asigurare a satisfacerii clientelei ce-i formează debuşeul, adică, minima condiţie ca afacerea să aibă şanse să fie fezabilă – păstrarea nişei de piaţă.
Arendaşul încheie exerciţiul cu obligaţii către bugetul de stat, înregistrează pierderi, neavând capacitatea de a relua ciclul investiţional la aceeaşi parametrii.
Pentru păstrarea poziţiei pe piaţă trebuie să depună un nou efort investiţional pentru a acoperi obligaţiile de plată către bugetul de stat..
In concluzie, Vă solicităm precizări asupra interpretării stipulaţiilor Codului Fiscal şi a normelor sale referitor la relaţia de ARENDÃ, care să scutească efectiv pe teritoriul statului şi fără echivoc dintre persoanele impozabile-TVA şi cele neimpozabile-TVA, indiferent de modul de onorare a rentei de arendă, ştiut fiind că opţiunea prevăzută la alin.(3), art.141 este aplicabilă şi produce efecte patrimoniale şi fiscale corecte numai în relaţiile de arendă convenite între persoane impozabile-TVA, indiferent de statutul lor juridic.
Considerăm că, prin exemplele schematice prezentate care exclud şi ipoteza aplicării pro-ratei TVA sunt edificatoare asupra fluxului de numerar.
Astfel că,
evidenţiată fiind absenţa unui afluxul de numerar,
neexistând nici un aport suplimentar de valoare adăugata
devine de NEÎNŢELES de ce inspecţia fiscală determină un drept al statului de încasat ?
Rog sa va exprimati PUNCTUL DVS. DE VEDERE.
avocatnet.ro explicăm legislația
lugano