interpretare art 251 alin 2 Codul muncii

In Codul muncii se prevede foarte clar, ca cercetarea disciplinara se efectueaza de PERSOANA IMPUTERNICITA si nu de o COMISIE(mai multe persoane). Legea nu da posibilitatea angajatorului sa aleaga intre o persoana si mai multe. Daca in CCM, angajatorul a prevazut ca cercetarea, se face de o comisie, atunci este viciu obsolut de procedura ce duce la anularea unei decizii de sanctionare. CCM, nu poate prevede alte proceduri , decat daca Codul muncii lasa,,LA LATITUDINEA ANGAJATORULUi, modalitatea de cercetare,in acest aspect de numire a persoanei/..Dar Codul muncii nu prevede aceasta posibilitate.In consecinta, ea este una imperativa, imposibil de interpretat altfel( o persoana si nu o comisie). De altfel aici intervine si echitabilitatea, sanse EGALE de tratament, adica salariatul poate fi asistat la cerere de UN reprezentant al sindicatului din care face parte sau un avocat, Adica legea asigura egalitate de forte la cercetare. altfel ar fi un raport inegal de forte, sa zic asa. Intrebarea este; O decizie aplicata cu nerespectarea acestei proceduri imperative, derogate ilegal prin CCM, poate duce la anularea obsoluta a deciziei. Asa cum in CIM nu pot fi impuse conditii in afara CCM, asa nici in CCM, nu pot fi stipulate proceduri in afara Codului muncii, care este cadrul general legislativ obligatoriu.Deoarece codul muncii asigura MINIMUM de prevederi acordate salariatilor, acestea nu pot fi modificate de angajator.In CO, de ex este minim 20 zile, dar angajatorul poate sa ofere si 30( negocieri sindicale etc)deoarece legea permite asta, dar la cercetare disciplinara, Legea nu prevede , deci nu permite, ca cercetarea sa se faca altfel decat , cum este prevazut in codul muncii.Multumesc anticipat pentru raspuns.