La multi ani!
În general, oamenii opun o oarece rezistenţă la nou. Nici noi românii nu facem excepţie, ba mai mult, aş spune că pe o axă a adaptabilităţii la nou, ne-am putea "mândri" cu o rezistenţă destul de mare la nou, în comparaţie cu alte populaţii ale globului.
Este drept totuşi că lucrurile s-au mai schimbat şi pe la noi. Ca atare, speranţa mea într-o societate mai tolerantă, înclinată spre dialog, renaşte.
Speranţa mea este îndreptăţită şi de faptul că au fost aduse câteva modificări legislative care, în opinia mea, vor influenţa în bine mediul social (comunităţile mai mari sau mai mici) din România.
O astfel de modificare face şi obiectul articolului de pe Juridice.ro. Această modificare este benefică tocmai datorită acestui încrâncenat tradiţionalism ce ne caracterizeaza şi a fatalistei spuse româneşti - merge şi aşa.
Pe undeva, este de înţeles faptul că ceea ce este nou e ceva mai greu de acceptat, noul fiind chiar un generator de stress în condiţiile în care nu ştii cu ceea ce se mănâncă acest nou ce ţi se pune pe tavă.
Ei bine, tocmai în acest sens este benefică noua reglementare.
Art. 6 din Legea 192/2006 aşa cum el a fost modificat prin Legea 370/2009, obligă magistratul (în opinia mea, atât procurorul cât şi judecătorul) să-i arate justiţiabilului nostru dornic de luptă că procesul (aşa cum arată acum în România, este asemeni unui război nu doar cu adversarul ci şi cu sistemul în sine şi chiar cu tine însuţi) nu este singura cale de soluţionare a litigiilor (atât civile cât şi penale).
Pentru mai multe, va astept aici:
[ link extern ]