Termenul de 6 luni in care poate fi formulata plangere la CEDO, curge de la comunicarea unei hotararii definitive pronuntata de o instanta nationala.
CEDO este practic sufocată de cererile venite din România,Se pare ca foarte multe cazuri sunt respinse pe motive mai mult sau mai.putin intemeiate.Oricum șansele erau infime ar fi trebuit să vi se explice acest lucru de către av angajat..
Stimata doamna avocata, in conventie scrie la art. 35 ca acest termen curge de la data pronuntarii deciziei de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie, nu de la data comunicarii. Insa in ghid scrie ca acest termen curge de la data comunicarii. Mie judecatorul Luis Lopez Guerra mi-a scris ca imi respinge cererea pentru ca eu am trimis cererea in 6 luni de la data comunicarii, si el a zis ca trebuia sa o trimit de la data pronuntarii . Asa mi-a scris, am fost si la CEDO , si nu am avut ce face , mi-a respins cererea, pur si simplu, desi i-am spus ca doamnei Potop care a trimis cererea in 6 luni de la comunicare, i-a admis cererea, ceea ce imi arata faaptul ca si CEDO face grave discriminari, si judecatorii de la CEDO si-au batut joc de mine.
Termenul curge de la comunicarea hotararii definitive impotriva careia se formuleaza plangere la CEDO.
Dealtfel, cum ar putea fi formulta plangere impotriva unei hotarari judecatorestei care nu a fost comunicata partilor si al carui continut acestea nu il cunosc?
Interpretarile potriivt carora termenul curge de la pronuntarea hotararii definitive care se ataca sunt eronate si sunt intemeiate pe o traducere gresita a Conventiei Eurpopene a Drepturile Omului din limba engleza si pe o interpretare gresita a prevederilor Conventiei.
”The Court may only deal with the matter after all domestic remedies have been exhausted, according to the generally recognised rules of international law, and within a period of six months from the date on which the final decision was taken.
”.....un termen de 6 luni de la luarea deciziei finale”
Art. 35 din Conventie a fost tradus in franceza, asa :
”La Cour ne peut être saisie qu’après l’épuisement des voies de recours internes, tel qu’il est entendu selon les principes de droit international généralement reconnus, et dans un délai de six mois à partir de la date de la décision interne définitive. ”
”…şi într-un termen de 6 luni începând cu data deciziei interne definitiv”
Ghidul despre care vorbiti a fost intocmit de Curtea Europeana si cuprinde interpretarea oficiala a prevederilor Conventiei Europene si totodata corecta, singura dupa care trebuie sa se orienteze orice justitiabil atunci cand formuleaza o plangere la CEDO.
Art. 35 din Conventie a fost trandus in limba romana, asa:
1. Curtea nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de recurs interne, aşa cum se înţelege din principiile de drept internaţional general recunoscute, şi într-un termen de 6 luni începând cu data deciziei interne definitive.
Aveti mai jos si un citat din ghid, Ghid practic cu privire la condițiile de admisibilitate , intocmit de de Direcția Jurisconsultului Curții:
”Comunicarea deciziei 128. Comunicarea către reclamant: când un reclamant are dreptul de a obține din oficiu o copie a deciziei interne definitive, obiectul și scopul art. 35 § 1 din Convenție sunt respectate pe deplin prin calcularea termenului de 6 luni de la data comunicării copiei deciziei (Worm împotriva Austriei, pct. 33), indiferent dacă decizia respectivă fusese comunicată oral anterior (Akif Hasanov împotriva Azerbaidjanului, pct. 27). ”
Prin urmare, respingerea plangerii de catre CEDO este neintemeiata.
Intrebare de baraj: ce motiv a invocat CEDO pentru respingerea cererii? Are vreo legatura cu termenul de sase luni? Ca daca nu are, discutam degeaba despre acest termen.
Simplul fapt ca a fost introdusa in termenul de sase luni nu inseamna ca plangerea este admisibila.