Bunica mea a cumpărat în urmă cu 30de ani un teren prin chitanta ...

Prin uzucapiune; intervertirea posesiei.

Legiuitorul, consacrând în art. 919 alin. (2) noul C. civ. prezumția de neintervertire a titlului, arată că detenția precară, odată dovedită, este prezumată că se menține până la proba intervertirii sale. Intervertirea reprezintă o schimbare a titlului posesiei, aceasta devenind din precară, neprecară și ca atare utilă pentru uzucapiune. Intervertirea detenției nu poate surveni ca urmare a schimbării atitudinii detentorului în sensul că acesta începe să se comporte ca un proprietar, deoarece „titlul său primitiv care a creat starea de precaritate se opune la o astfel de hotărâre unilaterală și face ineficace voința sa prezentă” (D. Gherasim, Teoria posesiei, p. 87). Art. 920 alin. (1) noul C. civ. prevede trei cazuri de transformare a detenției precare în posesie, care alcătuiesc ceea ce legiuitorul denumește intervertire a precarității în posesie. Este de observat că noul Cod civil renunță la cazul de intervertire prevăzut în art. 1858 pct. 4 C. civ.. În conformitate cu acest text, intervertirea survine ca urmare a unui act juridic cu titlu universal sau universal între detentorul precar și succesorul acestuia de bună-credință. Faptul că acest ultim caz nu a fost reținut în noul Cod civil nu este întâmplător. Doctrina a arătat că acest caz reprezenta de fapt o soluție greu de admis în ceea ce privește intervertirea titlului în persoana succesorului universal sau cu titlu universal deoarece acesta din urmă este un continuator al personalității autorului său, dobândind toate drepturile și toate obligațiile acestuia și ca atare și obligația de restituire a bunului (L. Pop, L.M. Harosa, Drepturile reale, p. 64)