Ca sa te convingi ca asa stau lucrile cum a scris @motoavocat iata Decizia ICCJ;
Acţiune prematur formulată. Procedura prealabilă a concilierii directe în litigiile comerciale evaluabile în bani. Somaţie de plată
C.proc.civ., art.7201
Raţiunea concilierii prealabile prevăzută de art.7201 C.proc. civ.,de a simplifica şi degreva judecăţile având ca obiect pretenţii de natură bănească, ce pot fi soluţionate pe cale amiabilă şi într-un termen scurt, este practic realizată şi atunci când încercarea de conciliere a reclamantei cu cealaltă parte a avut loc în cadrul unei alte proceduri, cum este cea a somaţiei de plată sau când procedura concilierii a fost îndeplinită după introducerea cererii de chemare în judecată la instanţa competentă, până la primul termen de judecată.
( ICCJ-Secţia comercială , decizia nr.3184 din 30 septembrie 2004)
SC R. SA a chemat în judecată B. C. R., solicitând obligarea acesteia la plata în dolari (plătibilă în lei la cursul din ziua plăţii) a dobânzii legale aferente creanţei, constatată prin sentinţa civilă nr.3245/1999 a Tribunalului Bucureşti, Secţia Comercială.
În motivarea acţiunii, reclamanta a arătat că s-a adresat Tribunalului Bucureşti cu o cerere de somaţie de plată pentru suma pretinsă, care a fost respinsă prin sentinţa civilă nr.76 din 28 iunie 2002, instanţa reţinând că nu sunt întrunite cerinţele O.G. nr.5/2001.
Curtea de Apel Bucureşti, Secţia a-V-a Comercială, prin sentinţa nr.28 din 23 februarie 2004, a admis excepţia invocată de către pârâtă cu privire la neîndeplinirea procedurii prealabile a concilierii directe şi a respins acţiunea ca prematur formulată.
Prima instanţă a reţinut, în temeiul art.7201C.proc.civ., că procedura concilierii directe între părţi trebuie să aibă loc înainte de introducerea cererii de chemare în judecată, or, în cauză, concilierea a avut loc la 6 septembrie 2002, după introducerea acţiunii.
Prin recursul declarat, reclamanta a criticat această sentinţă, pe considerentul că, în cauză, pretenţiile şi actele pe care se sprijină au fost comunicate pârâtei în cadrul procedurii somaţiei de plată prevăzută de O.G. nr.5/2001, precum şi pentru faptul că între părţi s-a realizat efectiv o conciliere directă consemnată în procesul-verbal din 6 septembrie 2002, înaintea primului termen de judecată.
Recursul este fondat.
Raţiunea concilierii prealabile prevăzute de art. 7201 C. proc.civ. este aceea de a simplifica şi degreva judecăţile având ca obiect pretenţii de natură bănească, pretenţii ce pot fi soluţionate pe cale amiabilă şi într-un termen scurt.
Această raţiune este practic realizată şi atunci când încercarea de conciliere a reclamantei cu cealaltă parte a avut loc în cadrul unei alte proceduri, cum este cea a somaţiei de plată sau când procedura concilierii a fost îndeplinită după introducerea cererii de chemare în judecată, deoarece esenţial este ca părţile, prin voinţa lor, exprimată neechivoc, să stăruie pentru a rezolva litigiul.
În cauză, pretenţiile reclamantei-creditoare, temeiul lor juridic şi actele doveditoare pe care se sprijină au fost aduse la cunoştinţa pârâtei-debitoare prin cererea de somaţie de plată adresată Tribunalului Bucureşti la 6 decembrie 2001 (anterior formulării acţiunii în pretenţii pe baza dreptului comun), dându-i-se astfel posibilitatea de a-şi exprima punctul de vedere.
Totodată, din actele de la dosar a rezultat că reclamanta a convocat pe pârâtă la concilierea prevăzută de art.7201 C. proc. civ. prin actul din 22 august 2002, iar concilierea propriu-zisă s-a realizat la 6 septembrie 2002, ambele date situându-se înaintea primului termen de judecată fixat la 4 octombrie 2002.
Prin urmare, în cauză, scopul şi finalitatea prevederilor art.7201 C. proc. civ. au fost aduse la îndeplinire, stabilindu-se că voinţa părţilor a fost şi este de a rezolva litigiul pe cale judecătorească şi nu pe cale amiabilă. De altfel, excepţia prematurităţii a fost ridicată de către pârâtă după un an şi şase luni de la data introducerii acţiunii, timp în care s-au administrat probele , inclusiv expertiza contabilă.
În consecinţă, recursul declarat de reclamantă a fost admis, sentinţa atacată a fost casată şi cauza a fost trimisă pentru judecarea fondului la Tribunalul Bucureşti, devenit între timp competent să soluţioneze litigiul.