contestatie decizie concediere, rejudecare

Casarea s-a facut cu trimitere spre rejudecare sau cu retinere spre rejudecare?

Limitele în care se va face judecata în fond după casare se determină în funcţie de felul casării. În cazul casării totale, procesul se rejudecă în întregime, iar în cazul casării parţiale se rejudecă numai ceea ce s-a desfiinţat, iar restul hotărârii devine irevocabilă .
Trebuie avute în vedere şi prevederile art.315 alin.3 C.proc.civ., potrivit cărora, după casare, instanţa de fond va judeca din nou, ţinând seama de toate motivele invocate înaintea instanţei a cărei hotărâre a fost casată.
Când hotărârea a fost casată pentru nerespectarea formelor procedurale, judecata va reîncepe de la actul anulat (art.315 alin.2 C.proc.civ.), adică instanţa care rejudecă fondul se va comporta ca o instanţă de apel, dacă recursul a fost exercitat împotriva unei hotărâri date în apel, sau ca o instanţă care judecă în primă sau în ultimă instanţă, dacă recursul a fost exercitat împotriva unei hotărâri nesusceptibile de apel . În primul caz, este înlăturată prin casare hotărârea dată asupra apelului, iar în al doilea caz, hotărârea dată fără drept de apel.
În principiu, la judecata în fond după casare, nu pot fi formulate cereri noi, în afara celor deduse judecăţii în primul ciclu procesual . Ca o excepţie, intervenţia accesorie este admisibilă, indiferent de instanţa care rejudecă fondul.
Cererile noi nu sunt admisibile în cazul casării cu reţinere. În schimb, în cazul casării cu trimitere, trebuie să distingem:
1) dacă hotărârea casată a fost pronunţată în apel, cu învoirea părţilor, este admisibilă intervenţia în interes propriu;
2) dacă hotărârea casată a fost dată în primă instanţă, fără drept de apel, sunt admisibile cererile noi, reclamantul putând formula în afara cererilor formulate în primul ciclu procesual şi alte cereri, iar pârâtul poate introduce cerere reconvenţională sau o cerere de intervenţie forţată.
În cazul casării cu reţinere, rejudecarea cauzei se face fie la termenul când a avut loc admiterea recursului, fie la un alt termen stabilit în acest scop . Întrucât hotărârea asupra fondului este dată tot de instanţa de recurs, indiferent de termenul la care a fost pronunţată, ea este irevocabilă.
În caz de casare cu trimitere se pronunţă, după caz, o sentinţă – susceptibilă de a fi atacată cu apel sau numai cu recurs – ori o decizie, ce poate fi atacată cu recurs.

Se poate dispune casarea cu trimitere numai în cazurile limitativ prevăzute prin art.312 alin.5-6 din Codul de procedură civilă.


În conflictele de muncă sau de drepturi, conform art.81 alin.2 din Legea nr.168/1999, casarea cu trimitere spre rejudecare (judecare) se poate dispune numai în ipotezele limitativ prevăzute în acest text:
a) soluţionarea cauzei de instanţa de fond s-a făcut cu încălcarea prevederilor legale referitoare la competenţă;
b) judecarea în fond a avut loc în lipsa părţii care nu a fost legal citată.

nu stiu ce sa inteleg! :sorry:
unele recursuri sunt respinse ca fiind nefondate desi, dupa cate stiu, pentru a fii respins un recurs trebuie sa se judece si pe fond.
alte recursuri sunt trimise spre rejudecare.
stiu insa ca pentru a fii respins un recurs ca nefondat in litigii de munca i.c.c.j s-a pronuntat, in sensul de a se judeca in fond cauza.
alte motive de rejudecare decat cele prev. de art.315 c.pr.civ mai sunt?

Casarea cu trimitere în materia conflictelor de drepturi se face exclusiv în temeiul art.81 alin.2 din Legea nr.168/1999 .
In practica, s-a dispus în mod corect casarea cu trimitere pentru că instanţa de fond soluționase cererea fără citarea părţilor, motivarea instanţei de recurs s-a făcut în temeiul art.312 alin.5 C.proc.civ. şi nu al art.81 alin.2 lit.b din Legea nr.168/1999 cum, de fapt, este legal (C.A.Bucureşti, S. pt conflicte de muncă şi litigii de muncă, dec.nr.1596/2003, în „Revista română de Dreptul muncii” nr.1/2004, p.181).

am inteles!;)

se poate...

:closedtopic: