Mama copilului nu mai tine cont de înțelegerea de comun acord si dorește sa schimbe domiciliul acestuia. Ce pot face?
Dintr-o relație în concubinaj am avut un copil. Ne-am despărțit și am convenit de comun acord ca domiciliul copilului sa fie la mama lui, să plătesc lunar pentru copil o sumă prin transfer bancar și vizite cât mai dese pentru copil.
Copilul suferă de autism, urmează terapie la un centru de terapie al statului.
Probleme:
1. Am fost de acord ca mama sa fie însoțitorul copilului, pentru a beneficia de bănuții pentru terapie, o indemnizație de handicap care este acordată doar cu însoțitor. Am convenit cu mama copilului ca acești bani (indemnizația) să îi cheltuim pe terapia la domiciliu a copilului. A trecut 1 an de atunci și mama copilului nu a angajat niciun logoped sau terapeut la domiciliu. Copilul a plâns din cauza durerilor de dinți și nu l-a dus la stomatolog. I-am zis ca fac eu programare la dentist în orașul meu, a fost de acord, pe urmă mi-a spus ca nu mai e nevoie, ca se descurca ea. Nu s-a implicat, copilul are în continuare aceleași carii.
2. Mama copilului, având o altă relație, dorește să plece din oraș, să se mute cu tot cu copil. Este necesar acordul meu pentru schimbarea domiciliului legal al copilului? Acum locuiesc la bunica maternă. Copilul are o relație bună cu psihologul de la centrul de stat, se recuperează cât de cât, când este dus acolo.
3. Mama copilului nu îl duce mereu la terapia de la centru. Nu îi respectă programul, lipsa copilului fiind din varii motive (ba ca au prelungit vacanta, ba din motive personale etc).
Practic nu ia în serios terapia copilului, nici certificatul medical de handicap unde scrie clar ca a fost expus la stimulii virtuali (i s-a dat laptop și telefonul copilului, pe YouTube) și să nu i se mai dea telefonul, dar mama copilului nu ține cont și îi dă în continuare telefonul (am poze trimise de ea în care copilul are telefonul în față și navighează pe YouTube).
Nu știu pe ce anume se cheltuie banii copilului (indemnizația de 1524 lei, alocația de stat de 600 lei, un stimulent de 300 lei parcă de la DGASPC + 1500 lei pensia alimentara de la mine).
Nu mai comunică cu mine cu și despre copil, nu mă anunță cu privire la deciziile pe care le ia pentru copil.
Nu a mai ținut cont de înțelegerea noastră la care am convenit de comun acord.
PS: După ce am fost la medicul specialist și am aflat diagnosticul copilului, certificatul medical eliberat avea o perioada de valabilitate de 2 ani. În primul an mama copilului îngrijea o bătrână în cartierul vecin. Programul ei era 90 minute dimineața, 90 minute la prânz, 90 de minute seara. Copilul rămânea singur în camera lui, cu telefonul + televizorul, nesupravegheat. Se ducea din când în când la el, dacă plangea, cumnata care era în cealaltă cameră. Bunicii materni erau plecați în alt oraș, aveau grija de o gospodărie a unei bătrâne. Am și dovada scrisa ca rămânea singur în camera, de la cumnata care îmi scria ca ea nu se poate duce mereu la copil, să stea cu el, ca are treburile ei, practic nefiind obligația ei.
Inscrierea la centrul de terapie a urmat în al doilea după acest an.
Nu am fost la instanță până acum.
Precizez că mama are un temperament coleric, nu te poți înțelege cu ea, nu a ținut cont de părerile mele, discuțiile cu ea sunt mai mult un monolog decât un dialog.
Ce pot face?
Mulțumesc