Bun găsit! Sunt mama a 2 copii pentru care, prin sentință ...

Bun găsit!
Sunt mama a 2 copii pentru care, prin sentință civila în anul 2012 s-au stabilit exercitare în comun a autorității părintești, domiciliul copiilor la adresa mea, pensii alimentare și program de vizitare.
1) pensia alimentară pentru ambii copii a fost acordata de către tată pana la împlinirea a 18 ani a unuia dintre copii, moment în care eu am spus tatălui sa ii vireze în contul copilului considerat fiind major. Din acel moment nu am mai primit pensia pentru cel de al doilea copil pana la momentul actual prin decizia unilaterala a tatălui. Nu am făcut nici o sesizare în speranța că mă voi descurca și ca să fie liniște.
2) începand cu ultima zi de școală a semestrului 1 a anului școlar 2020-2021, (02.05. 2021,), tatăl copiilor a decis cu sprijinul părinților acestuia sa o rețina pe fiica minora (11 ani) la adresele lor ( un apartament in Bucuresti și o casă în CIolpani, Ilfov) fără sa mi se ceara acordul, fără sa fiu anunțată, fara sa mi se comunice noua adresa, etc). Văzând ca nu ajunge acasă, în seara respectiva am întrebat tatăl despre minora și mi-a spus ca este intr-o plimbare scurta cu bunicul și ca va reveni la domiciliul meu. Au urmat luni în care copilul nu a avut nici o legătură cu mine, spunandu-mi tatăl ca este voința ei sa nu vorbească cu mine ca ii fac rău și este mai bine sa stea cu el ca sa fie liniștită. Am reușit sa ma întâlnesc cu copilul, sa vorbească mine și sa aflu ca de fapt bunicii sunt cei care ii impun sa nu aibă relații cu mine. Bunicul, îndată ce a aflat de întâlnirea cu mine i-a dat ultimatum sa aleagă unde vrea sa locuiască: cu mine sau cu tatăl.
3) astăzi, 18. aug. '22, minora a fost luata fără sa fiu anunțată, de către bunici și dusa la domiciliul din Ciolpani, Ilfov iar tatăl nu îmi permite să vorbesc cu copilul

Menționez că în perioada sept. 2011- Oct 2012 și 2013- 2014( nu mai știu lunile) s-au desfășurat procese, anchete, etc, care au fost destul de greu de suportat apoi programul de vizitare s a desfășurat destul de greu , cu multe șicane, și acesta este motivul pentru care nu am mai vrut sa reiau aceleași reclamatii/ infatisari/ plângeri către instituții atunci când a.fost luata minora dr la locuință mea. Astazi, intr-un dialog cu Asistenta sociala , atitudinea mea a fost calificata ca fiind acceptare tacita. M am gândit ca rolul meu ca mama este sa asigur liniște și normalitate și ca intr o zi vom putea avea o relație fireasca. Însă copilul a beneficiat de o libertatepe pe care nu știe sa o gestioneze,

Ma adresez dumneavoastră, sa îmi spuneți dacă pentru. motivele enumerate pot formula plângere penală împotriva tatălui minorei.

Cu respect,
Valentina Andrei