Renuntare mostenire bunica .. decedata in 1997 (ar fi avut teren ...

Nu poate, căci tatăl ei era în viața când a murit bunica, deci este moștenitor.
Trebuie dezbătută succesiunea după bunica, moștenitori fiind fiul în viața, nepoata de la fiul decedat înainte și fiul decedat după.
Ulterior, nepoata respectiva Trebuie sa meargă la același birou notarial unde a dezbătut succesiunea după părinți și sa solicite suplimentarea masei succesorale după tata.

S-ar cam scărpina aiurea, după părerea mea (dacă nu discutăm cumva despre „jdă” hectare).

Dacă nu o interesează partea ce i-ar reveni din acel teren agricol (casa fiind, oricum, lăsată unchiului), dacă nu o interesează chiar NIMIC din moștenirea rămasă de la bunica (nici „comoara” ce s-ar descoperi te miri când), atunci nepoata ar putea să declare că TATĂL ei nu a acceptat moștenirea mamei sale (bunica), ar putea să declare că tatăl ei era străin de moștenirea mamei sale. (suntem sub imperiul vechiului Cod civil, data decesului fiind 1997).

Dă o declarație și punct. Nu mai plătește cheltuielile moștenirii după bunica. Nu se mai plimbă pentru suplimentat alte două moșteniri. Care, apropo, nu-s pe gratis. Bașca, o să mai aibă apoi de încheiat și un act partaj. Or, în funcție de cât de lung și/sau de lat o fi terenul acela, există riscul să ajungă ca-n vorba românească: „mai scumpă ața decât fața”. Merită? Asta e întrebarea.

Și nu, nu are cu ce să o afecteze în privința moștenirii rămase de la părinții ei (apartamentul)

atunci nepoata ar putea să declare că TATĂL ei nu a acceptat moștenirea mamei sale (bunica), ar putea să declare că tatăl ei era străin de moștenirea mamei sale. (suntem sub imperiul vechiului Cod civil, data decesului fiind 1997).

Asta se poate doar dacă ambele succesiuni sunt în termen, căci numai în cadrul termenului de opțiune succesorala, se pune problema retransmiterii dreptului de a opta.
Ceea ce nu e cazul aici.
Asta e "o șuntare " a instituției retransmiterii și a unei dezbateri succesorale. De ce sa sărim niște etape legale, doar pentru ca nu am făcut ce trebuia la timp?
În plus, e cam cusuta cu ață alba, declarația nepoatei ca timp de 25 de ani, tatăl nu a făcut absolut niciun act de acceptare tacită a succesiunii bunicii. Cine garanteaza, nepoata probabil fiind copil, când a murit bunica.

Sunteți în stare să susțineți orice aberație, când vă contrazice cineva.

Atât în vechiul cod civil, cât și în noul cod civil scria și scrie același lucru:

Art. 686. - Vechiul cod civil
„Nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei mosteniri ce i se cuvine”.

art 1106 Noul Cod civil
„Nimeni nu poate fi obligat să accepte o moştenire ce i se cuvine”.

Iar dvs. susțineți că-i musai să-i băgați în traistă! Fiindcă ar fi „o șuntare” (ca să vă citez) a onorariului notarial.

În speță este aplicabil VECHIUL cod civil.

@Dr_Cristina,
Faceți cum vreți.
Iar în caz că vreți să faceți ceea ce v-ați gândit deja să faceți (altminteri nu ați fi formulat întrebarea, în felul în care ați formulat-o) atunci, rețineți vă rog ... o nuanță. Nu folosiți cuvântul renunțare. Am scris declarație de neacceptare. Pare tot un draq, dar nu-i totuna.

Susțineți niște perle din categoria gaselnitelor.
Sunt convinsa ca nu va este straina instituția retransmiterii succesorale.
Și nici art.1105
Moştenitorii celui care a decedat fără a fi exercitat dreptul de opţiune succesorală îl exercită separat, fiecare pentru partea sa, în termenul aplicabil dreptului de opţiune privind moştenirea autorului lor.

Niciuna dintre moșteniri nu mai este in
termen, pe niciun cod civil.
Declarațiile sunt personale.
Nu poate sa declare Ion ce nu a făcut Gheorghe, in conditiile in care Ion era cu caș la gură.
Nu poate nepoata sa declare că timp de 25 de ani tata nu a făcut niiiiiccciun act de acceptare tacită a succesiunii bunicului.
Sa fim serioși!
Dacă ii durea inima de onorariul, trebuia sa rezolve problemele când trăia tata, nu sa se adune defunctii și mostenirile.
Declarația de neacceptate sau de renunțare este fix același lucru, are fix aceleași efecte: ca moștenitorul respectiv iese din calcul.