Ce face un judecator daca constata o infractiune care nu a fost cuprinsa in capetele de acuzare?

Bună dimineața! Bănuiesc că procesul de care vorbiți este unul civil. Dacă judecătorul va aprecia ca sunt elemente suficiente care sa contureze o posibilă activitate infracțională, va sesiza unitatea de parchet competentă teritorial și material pentru efectuarea de cercetări.

multumesc

Buna ziua. Va rog frumos sa postati si temeiul legal sau spete daca exista. Ma intereseaza subiectul deoarece, in cazul meu, am povestit, in cadrul unui proces civil si aspecte ale faptelor penale savarsite de partea adversa din proces si instantele au ignorat complet. Nu stiu sa spun clar daca au luat bani sau alte foloase de la partea adversa (persoana juridica cu bani multi) sau nu. Cert este ca au incalcat legea ca sa le dea dreptate si nici nu au reactionat cand am povestit, in notele scrise, de fapta penala, asa cum dumneavoastra ati scris ca ar fi trebuit sa procedeze.

Bună dimineața! Judecătorul sesizează organele de urmărire penală în cazul în care constată existența unor posibile infracțiuni care au relevanță în soluționarea cauzei pe care o judecă. Puteți face plângere penală separată la unitatea de Parchet competentă teritorial și material. Ați oferit f puține date și este imposibil de dat un răspuns concret în acest context. Ce considerați dumneavoastră că este infracțiune?

Mulțumesc pentru răspuns. Printre altele, fals intelectual și înșelăciune cu decontare ilegala de bani de la una din autoritățile Statului. Ideea e ca judecătorii au ținut cu partea adversa, persoana juridica în civil și, deși am făcut plângere penala la care nu am primit răspuns, nu ma pot lega de fapta pentru care m-am judecat. Concret: persoana cu care lucram în același birou, la aceeași masă, umăr în umăr, a întrat în contact cu un purtător de Covid, depistat pozitiv. A spus conducerii firmei ca este contact direct și conducerea nu i-a permis sa între în carantina, cum impunea legea la acel moment. Colega a pus-o pe prietena ei cu care era în contact sa minta la ancheta epidemiologica, astfel ca DSP nu a introdus carantinarea obligatorie, cu decizie de carantinarea. Colega a recunoscut la proces acest lucru. Conducerea i-a spus sa vina la munca, între timp a dezvoltat simptome, după câteva zile a fost depistata pozitiv și m-a îmbolnăvit și pe mine. Eu am dat în judecata firma pentru acțiune în răspundere delictuala, pentru ca a obligat-o sa vina la munca și sa minta DSP. Pe lângă fapta penala prevazuta de art 350 cu nerespectarea masurilor de securitate în munca, patroana obliga alte persoane (cu mine nu i-a mers) sa minta autoritatea cu care era în contract ca a prestat servicii și a decontat ilegal bani de la Stat. Am menționat aceste infracțiuni și la proces, pentru a arăta caracterul infect al patroanei, dar ambele instante, fond și apel, nu doar ca i-au dat dreptate în civil, dar au ignorat complet faptele penale. E normal asa? Art 266 și 267 se aplica doar dacă infracțiunea e în directa legătură cu procesul? Judecătorii au voie sa favorizeze infractorii și sa eludeze aceste articole de Cod Penal? În legătură cu decizia de a lua parte persoanei juridice, nu am nimic de comentat, au afirmat că m-am îmbolnăvit de pe strada, nu de la colega purtător și, ulterior, pozitiva la Covid 19. Pe baza motivarii instantelor, am depus, acum o luna, plângere penala la Haga (dar asta e alta poveste). Eu as dori sa aflu, va rog din suflet, dacă instantele aveau obligația ca măcar sa întrebe sau sa se intereseze dacă Parchetul a sesizat și face verificări pentru a stabili adevărul sau judecătorii aveau dreptul legal sa ignore doar pentru ca infracțiunile de fals și înșelăciune nu au legătură directa cu procesul, ci doar indirecta, ca și profil "moral" al părții adverse. Va mulțumesc mult de tot pentru răspunsuri.