Bună seara!
Sunt asistent medical intr-un Spital Județean de Urgență.
Ieri, la serviciu, a fost indicat unui pacient internat de mai mult timp un Angio-CT in vederea stabilirii unei eventuale amputatii de necesitate a membrului inferior. Concomitent cu acest pacient în secție era internata o pacienta în stare grava, septica, membrele inferioare gangrenate și comorbiditati asociate.
In același interval orar s-a solicitat ducerea pacientului la investigația imagistica și a pacientei in stare septica la Clinica ATI , in vederea montării unui cateter venos central. Au fost anunțați brancardierul și infirmierele in vederea organizării transportului pacienților. Infirmierele au dus pacienta pentru montarea cateterului, eu am pregătit pacientul pentru transport la angio-CT. Pacienta a revenit pe sectie și având dureri crunte, stare generala alterata și oligurie s-a solicitat consult Nefrologic, timp în care și colega mea ne-am ocupat de aceasta pacienta grava. În acest interval brancardierul nu dus celalalt pacient la investigatia CT, motivând ca el nu a fost anunțat deși s-a anunțat general si stia acest aspect întreg personal auxiliar. Din acest motiv Angio-CTul a fost efectuat cu întârziere.
Astăzi am fost sunat la solicitarea șefului de clinica sa motivam în scris de ce nu s-a efectuat la timp investigația. Indirect am fost acuzata ca sunt avertizata verbal/scris ca e "Neglijenta in serviciu" prin neexecutarea atribuțiilor în serviciu, deoarece nu am verificat dacă pacientul a fost dus la investigație de catre brancardier. Șeful secției mi-a spus explicit ca nu contează de ce nu a fost dus de către brancardier, ca eu am efectuat solicitarea, ca am pregatit pacientul ci ca răspund deoarece nu am verificat brancardierul. Mi-a mai spus explicit ca nu contează ca in acest interval orar ne ocupam de o pacienta în stare grava, deoarece se cunostea gravitatea starii pacientei septice și ca aceasta nu se va schimba oricum, ca aveam un număr mai mic de pacienți decât în mod obișnuit și... altceva nu mai conteaza.
Șeful secției mi-a spus ca vrea sa scriem o declarație a ceea ce s-a întâmplat, deoarece ca el vrea sa știe toată secția ca el nu suporta asemenea neglijenta, și sa îmi asum ca e vina mea ca nu s-a făcut investigația.
Mentionez ca șeful secției considera ca personalul nu îl suporta și sentimentul personalului e reciproc. Indiferent de situație, s-a solicitat declaratie scrisa pentru inconvenientele sefului doar persoanelor care am indraznit sa ne spunem opinia si sa ii sesizam neregularitatile de pe sectie. Astfel am înțeles ca, în mod tacit, aceste acuzații și cerere de declarații scrise sunt de fapt o "declaratie de forta". Pentu dansul nu contează ca am facut ce aveam de facut, doar nu am verificat daca brancardierul a dus pacientul la investigatie, deoarece s-au suprapus consultul nefrologic al pacientei in stare grava cu timpul de "verificare al brancardierului" Mi-a specificat sa fiu multumita ca "nu am depus plângere la Comisia de Disciplină"
Totodata menționez ca au mai fost antecedente in care coleg/colege au fost acuzați fără sa aibă vina sau fără sa fi greșit ceva grav și îmi/ne e teama de viitoare abuzuri în serviciu ale șefului. Ne simțim hartuite psihologic!
Eu mai mult decât niciodată in cei 20 ani de munca în aceasta clinica unde acest medic e al treilea sef in acest interval...
Întrebarea mea este ce ar trebui sa fac în aceasta situație deoarece mi s-a spus ca el va tine minte oricum discuția și incidentul pentru viitor, când va mai fi cazul, indiferent daca scriu sau nu declarația.
Pentru orice sfat,
Mulțumesc anticipat!