Impozitare Contract management

Contractul de administrare/management este o conventie incheiata intre doua parti, prin care o parte, de regula o persoana juridica - in calitate de mandant - incredinteaza celeilalte parti, de regula o persoana fizica – in calitate de manager - organizarea, conducerea si gestionarea activitatii sale, pe baza obiectivelor si criteriilor de performanta stabilite de parti.

Un astfel de contract se supune regulilor referitoare la mandat, insa abordarea din punct de vedere fiscal depinde de continutul propriu-zis al contractului, respectiv dupa cum este vorba de un contract pentru administrarea societatii (pentru administrator) sau pentru conducerea executiva a (managementul) societatii (pentru director), cand sunt aplicabile prevederile legislatiei societatilor comerciale (Legea nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare) ori numai managementul unei anumite activitati, care nu presupune exercitarea atributiilor de conducere si administrare prevazute de Legea nr. 31/1990, caz in care sunt aplicabile numai prevederile din Codul comercial.

In primul caz, avem cele doua situatii:

1. Pentru directori (administratori executivi sau persoane din afara consiliului de administratie), remuneratia obtinuta in temeiul contractului de mandat, este asimilata veniturilor din salarii, din punct de vedere al impozitului pe venit si al obligatiilor decurgand pentru director si societatea comerciala din legislatia de asigurari sociale (prevederile exprese ale art. 152 alin. (2) si (3) din Legea nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare).

2. Pentru administratorii neexecutivi, remuneratia obtinuta este asimilata salariului din punct de vedere al impozitului pe venit (prevederile exprese ale art. 55 alin. (2) lit. j) din Codul fiscal), insa nu acelasi lucru este valabil din punct de vedere al legislatiei de asigurari sociale, care contine prevederi disparate, confuze si uneori contradictorii.

Astfel, administratorii neexecutivi sunt obligati sa se asigure individual si sa depuna declaratia de asigurare la casa teritoriala de pensii, numai daca nu realizeaza venituri ca urmare a incadrarii in una din situatiile de la art. 5 alin. (1) pct. I si II din Legea nr. 19/2000.

La inceputul derularii activitatii, aceste persoane sunt obligate sa completeze si sa declare unitatii de la care obtin indemnizatia de administrator daca obtin venituri de la unitati in baza unui contract individual de munca ori in calitate de functionar public, persoana aleasa in functii elective, persoana numita in cadrul activitatii executive, legislative sau judecatoresti ori in calitate de membru cooperator. Obligatia depunerii acestei declaratii a fost introdusa prin Ordinul ministrului muncii, familiei si egalitatii de sanse nr. 1.019/2007.

Deoarece administratorii neexecutivi au declarat ca obtin si alte venituri ca urmare a incadrarii in una din situatiile de la art. 5 alin. (1) pct. I si II din Legea nr. 19/2000 (spre exemplu, au incheiat un contract individual de munca cu o alta unitate), ei nu au obligatia sa depuna declaratie de asigurare, caz in care asupra indemnizatiei de administrator societatea in cauza datoreaza atat contributia individuala de asigurari sociale (in sensul obligatiei de retinere si virare), cat si contributia datorata de angajator bugetului asigurarilor sociale de stat. In declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre bugetul asigurarilor sociale de stat (anexa nr. 1.1), pentru acesti administratori, unitatea care efectueaza raportarea, fara a avea un contract de munca sau raport de serviciu cu administratorul, completeaza campul rezervat pentru rubrica „contract individual de munca” cu valoarea „3”.

Contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale urmeaza regimul contributiei de asigurari sociale.

In ceea ce priveste celelalte contributii sociale, administratorii neexecutivi nu sunt obligati la plata asigurarilor pentru somaj si la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale (asigurare optionala conform art. 20 din Legea nr. 76/2002), societatea care le achita indemnizatia neavand nicio obligatie in acest sens, dar au obligatia platii contributiei de asigurari sociale de sanatate, societatea datorand contributia angajatului si contributia angajatorului (art. 257 alin. (2) lit. a) si art. 258 alin. (2) din

Legea nr. 95/2006 coroborat cu art. 55 alin. (2) lit. j) din Codul fiscal). In Lista nominala cuprinzand persoanele asigurate pentru care se plateste contributia de asiguari sociale de sanatate (anexa 2a) acestia sunt mentionati la categoria „CT”.

Referitor la contributia pentru concedii si indemnizatii, administratorii neexecutivi se pot asigura facultativ pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale, in baza Declaratiei de asigurare pentru concedii si indemnizatii (anexa nr. 4), avand in vedere ca aceste persoane pot solicita oricand retragerea declaratiei, pe baza unui formular-tip de retragere (anexa nr. 6), conform

Normelor de aplicare a O.U.G. nr. 158/2005, aprobate prin Ordinul comun nr. 60/32/2006.

Din punct de vedere contabil, indemnizatia administratorilor se inregistreaza fie folosind articolul contabil 641 = 421 (recomandat, mai ales daca societatea are obligatia retinerii contributiilor sociale), fie articolul contabil 621 = 401.

Pentru informatii mai detaliate, puteti consulta analiza efectuata in lucrarea noastra la capitolul “Contributii si fonduri speciale” – subcapitolul C 2.3 – Contributii sociale pentru administratori si directori.

In cel de-al doilea caz, cand este un vorba de contract de management care nu presupune exercitarea unor atributii de conducere si administrare prevazute de Legea nr. 31/1990 (contract comercial propriu-zis) societatea care incheie un astfel de contract cu o persoana fizica are doar obligatia retinerii la sursa a impozitului anticipat de 10% din suma bruta, conform art. 52 din Codul fiscal, activitatea persoanei fizice fiind tratata ca o activitate independenta. Celelalte obligatii fiscale (inregistrarea la organele fiscale, contributiile sociale, etc.) sunt numai in sarcina persoanei fizice respective, societatea neavand alte obligatii.

In orice caz, daca este vorba de administrarea unei societati comerciale cu raspundere limitata, pentru evitarea neclaritatilor si abuzurilor de interpretare in ceea ce priveste tratamentul fiscal al indemnizatiei de administrator, va sugeram ca administrarea societatii sa fie prevazuta in actul constitutiv (act aditional), fara vreo remuneratie anume, iar persoana respectiva sa incheie si un contract de munca cu societatea, pentru alte activitati decat cele de administrare propriu-zisa, iar salariul obtinut in temeiul contractului de munca sa fie singura forma de remunerare (sau, cel putin, in contractul de administrare sa fie prevazute si atributii de conducere executiva, specifice directorilor de la societatile pe actiuni, caz in care s-ar putea remuneratia de director ar putea fi asimilata salariului din punct de vedere fiscal si al legislatiei de asigurari sociale).

Contractul poate fi tratat, din punct de vedere fiscal, ca si o conventie civile de prestari servici. Ca urmare, beneficiarul serviciului adica, societatea comerciala, va retine si vira 10% sub forma de impozit si, pana cel tarziu pe 25 a lunii urmatoare, il va vira si il va declara in declaratia 100. De asemenea, pana pe 28 februarie anul urmator va depune declaratia 205.

Prestatorul de servicii va depune pana la 15 mai anul urmator declaratia 200 privind veniturile realizate si dupa ce-i vine decizia de impunere in maxim 60 zile va plati diferenta de 6%. Daca nu mai are si alte surse de venit, va trebui sa plateasca si 5.5% din venitul brut realizat sub forma de CASS, dar nu mai putin de 5.5% din salariu minim pe economie.