E, nu e chiar asa. Ganditi-va ca ar trebui sa fi de fier sa astepti atata timp fara sa-ti vezi copilul (exista si tipul acesta de oameni), sa stii ce se intampla cu el, de situatia lui scolara, de sanatatea sa, etc. Pana la urma, nu inteleg, de ce nu se pot schimba niste reguli, de ce suntem atat de neimplicati in aceste probleme (mai ales ca unii sunt platiti, exact ca sa lamureasca aceste aspecte si sa actioneze).
Suntem robii unor institutii depasite moral si conservatoare in prostie (a se vedea cazul cu ridicarea unei masini parcate ilegal,in Regie,- judecatorul sa dus la fata locului sa faca masuratori si sa vada cine avea dreptate legal, pe cand in cazurile cu minori (pana in 10 ani), acestia nu vad decat sala de judecata si sablonul binecunoscut. Intrbarea morala, este? ce caut, ca tata la aceste procese, daca ele au aceleasi solutii??? (in afara de cauze de mama nebuna, sau de care nu stie nimeni). Si daca nu suntem decazuti din drepturi, cum ne putem implica in viata copiilor nostrii, daca mama copilului nu doreste acest lucru, din egoism si alte chestii de genul acesta. Si ce-i de facut? Putem spune ca un barbat isi iubeste copilul mai putin decat o femeie .... Si cred ca legea ar trebui aplicata in sensul interesului adevarat al copilului (de cine se implica sa-l educe, de ingrijirea si sanatatea sa, de legatura sentimentala, de posibilitatile parintelui, caci de aici pleaca multe, de la BANI!!!! Si de ce un parinte cere pensie alimentara????Pana la urma este copilul tau si vrei sa il ai in continuare langa tine din dragoste si nu din interes....Eu unul, nu ma interesat in mod expres pensia, caci sunt dedicat lui si familiei....Totusi sunt si pledez pt. procese echitabile si de bun simt, mai restranse ca timp si cu alta implicare di partea autoritatilor competente!!!!
[ link extern ]