Politia si dreptul de a urmari apelurile telefonice

sugetia dvs este buna, dar in faza cercetarilor nuc red ca va primi un raspuns pertinent si elocvent.. prietena dvs.. nu cred ca are probleme iar desecretizarea convorbirilor sa facut probabil ca urmare a faptului ca exista inceputa urmarirea penala impotriva unei pers din anturajul acesteia si ea fiind cea cu abonament... pe ea a apelat-o si identificat-o politia.. desecretizarea convorbirilor se face in baza unei hotarari judecatoresti

monitorizarea convorbirilor cunostintei dv. s-a facut in baza unei autorizatii emisa de un judecator, in temeiul existentei unei infractiuni comisa de una din persoanele aflate in agenda telefonului.

Da si efectueaza acte premergatoare.
Acestea au un caracter facultativ atunci cand sesizarea este apreciata de organul de UP ca suficienta pentru inceperea urmaririi penale. Actele premergatoare se efectueaza numai atunci cand, din examinarea actului de sesizare, nu rezulta elemente suficiente pentru ca organul de UP sa poata lua o decizie justa cu privire la inceperea urmaririi penale.
Institutia actelor premergatoare este prea vag reglementata, fiind cuprinsa doar in art. 224, c.pr.pen. cu toate ca practica penala demonstreaza importanta efectuarii actelor de investigatie preliminara. Aceste acte se gasesc in toate sistemele de procedura penala. Ele sunt cunoscute in general sub denumirea de stadiul anchetelor penale (politienesti) sau stadiul investigatiilor (Anglia), toate acestea fiind date in competenta ofiterilor de politie judiciara. Acestea se constituie intr-o adevarata etapa preliminara a procesului, cunoscuta sub denumirea de etapa actelor premergatoare cand, in general, nu exista reguli si nu trebuie respectate anumite reguli.
In aceasta etapa, martorii nu presteaza juramant si nu au obligatia sa compara in fata autoritatilor spre a depune marturie. In practica penala ofiterii de politie profita de aceasta lacuna si, utilizand procedee neloiale, incita persoanele chemate in fata lor, determinandu-le sa vorbeasca si sa le furnizeze informatii, care, ulterior, ar putea servi ca probe in proces. De aceea, dupa parerea noastra, informatiile obtinute in acest fel nu se pot ridica la rangul de probe de culpabilitate, ci, cel mult, la nivelul unor indicii temeinice in sensul art. 143 (3), c.pr.pen.
Declaratiile obtinute in etapa actelor premergatoare nu sunt mijloace de proba. Acestea nu vor putea sta la baza unei condamnari, ci, cel mult, la baza unei arestari, care ar putea fi dispusa fata de un invinuit, trebuind sa se faca diferenta intre arestarea invinuitului si cea a inculpatului.
In privinta naturii juridice a actelor premergatoare, putem spune ca acestea au o natura juridica extraprocesuala, pentru ca ele se situeaza in afara unui proces, adica inainte de inceperea urmaririi penale.
In ceea ce priveste competenta de efectuare a lor, art. 224 (1)-(2), c.pr.pen. reglementeaza o competenta alternativa, adica fie OUP, fie alte organe de stat din afara sistemului OUP. Desi legea prevede competenta OUP, ea ar trebui sa apartina, in toate cazurile, doar OCP, astfel incat procurorul sa nu poata efectua personal actele premergatoare decat in cazuri exceptionale de urmarire penala proprie. De aceea, s-a impus introducerea in sistemul nostru a institutiei ofiterilor de politie judiciara.
In mod exceptional, celelalte organe de stat care pot efectua acte premergatoare sunt:
- Lucratorii operativi ai M.I. anume desemnati in acest scop (desemnarea se face prin ordin intern);
- Serviciile de informatii (SRI, SIE, SPP etc.)
- Politia judiciara,infiintata in cazul faptelor prevazute de Legea 78/2000, in virtutea OG 43/2002, aprobata prin Legea 503/2002 de infiintare a DNA.
- Investigatorii sau politistii sub acoperire, creati prin Legea 143/2000 pentru infractiunea de trafic de droguri, extinsi, ulterior, si la alte categorii de infractiuni: de coruptie, trafic de persoane si cele care ar putea fi incluse in categoria criminalitatii organizate (Legea 39/2003).
Legea nu prevede in ce ar putea consta actele premergatoare. Dupa parerea noastra, ele ar putea consta nu numai in acte reglementate de normele de procedura penala, ci si in alte acte, nereglementate de procedura (acte extraprocesuale: filajele politionesti, supravegherile efectuate de ofiterii de politie, discutiile cu diferite persoane, verificarea identitatii unei persoane etc.) si altele prevazute de legile speciale: Legea 143/2000, Legea 78/2000, Legea 503/2002 si Legea 39/2003 (livrarile supravegheate sau punerea sub supraveghere a conturilor bancare sau a sistemului de comunicatii, a sistemului de informatii, solicitarea in scris, de catre procuror, de documente bancare, financiare sau contabile atunci cand exista indicii temeinice privind savarsirea unor fapte prevazute de legea penala, perchezitiile, inregistrarile audio sau video).
Limitarile efectuarii actelor premergatoare
Ele nu sunt nelimitate. In etapa actelor premergatoare pot fi efectuate doar acele acte care sunt apreciate ca indispensabile scopului pentru care se efectueaza: inceperea urmaririi penale.
Deci, cred ca ancheta se afla in faza avansata pentru IUP si avand in vedere ca abonamentul a fost pe numele Utilizatoarei si se merge din aproape in aproape, ar fi bine aca ar coopera daca se simte nevinovata.
Succes!

Spre deosebire de dl Petre eu nu emit judecati de valoare si ""credinte"" personale. A spune nu cred ca este implicata in ceva sau ca nu cred ca va suferi vreun fel de consecinte fara ca macar sa cunoastem persoana nu inseamna decat o parere pur subiectiva si nedocumentata !
Dvs vreti o parere avizata si fara inflexiuni personale! Iat-o : daca prietena dvs a luat contact cu persoane care se afla in urmarire (fie ea instrumentata in DUi-dosar de urmarire informativa sau in MS -mapa suspectului) sau daca acele persoane au savarsit infractiuni in forma continuata si sunt cercetate pentru prinderea lor in flagrant , atunci judecatorul poate sa aprobe interceptarea convorbirilor telefonice.
Sfatul meu este ca prietena dvs sa evite contactele cu acea persoana si sa fie atenta la ce prieteni isi face!