Controalele fiscale se axează în perioada asta și pe plățile fragmentate de dividende sau gestionarea deșeurilor. Sfaturile specialiștilor

Mai exact, în tematicile de control ale ANAF se regăsesc, în ultima perioadă, cam aceleași aspecte, ceea ce ne face să ne gândim că “s-a creat o tematică de control pe acest subiect”, a subliniat, în cadrul unui webinar organizat joi de către avocatnet.ro, Mircea Dumitrașcu, Partner în cadrul NOA.

În acest sens, potrivit specialiștilor, societățile trebuie să aibă grijă, în cazul unei potențiale inspecții fiscale, la următoarele lucruri:

• tichetele cadou acordate angajaților distribuitorilor sau angajaților firmei, controale în care, inițial, a venit Direcția Generală Antifraudă Fiscală și a stabilit o zonă de impact, urmând astfel controalele ANAF;
• soldul de casă;
• dosarul prețurilor de transfer – tot mai multe inspecții fiscale sunt orientate către verificarea întocmirii dosarului prețurilor de transfer, precum și către respectarea principiului prețului de piață pentru tranzacțiile derulate cu părți afiliate, astfel că eficiența ANAF, în această zonă, de a colecta obligații fiscale suplimentare este mult mai crescută;
• gestionarea deșeurilor, care, de multe ori, face obiectul unor acțiuni comune de control, desfășurate de Garda de Mediu și ANAF;
• operațiunea Mercur privind comerțul online;
• plățile fragmentate de dividende;
• diurnele transportatorilor;
• conectarea caselor de marcat la sistemul ANAF; dar și
• tranzacțiile cu partenerii de afaceri care au codul de TVA anulat.

De asemenea, așa cum apare într-un material publicat recent de către specialiștii de la NOA pe site-ul companiei, pe lângă aceste aspecte, ANAF a mai făcut, în ultima perioadă, printre altele, și verificări asupra documentelor obligatorii necesare în vederea scutirii de TVA pentru livrările intracomunitare de bunuri, dar și controale privind obligația de a declara și plăti TVA atunci când codul de TVA este anulat.

Se pare că, de exemplu, în ceea ce privește verificarea documentației suport pentru serviciile primite și alte cheltuieli înregistrate, inspectorii fiscali solicită, cu privire la cheltuielile de protocol, pe lângă facturile sau bonurile fiscale, documente care să probeze că aceste cheltuieli sunt legate de acțiuni de protocol pentru partenerii de afaceri, iar, în ceea ce privește cheltuielile de deplasare, pe lângă facturile ori bonurile fiscale, ordinele de deplasare sau deconturile de cheltuieli, se mai solicită și documente care să probeze că deplasarea s-a desfășurat în scopul activității economice.
 

Cum face ANAF analiza de risc pentru a stabili pe cine verifică

În ceea ce privește modul în care autoritățile stabilesc lista contribuabililor care urmează a fi verificați, ANAF a trecut într-o zonă de analiză a firmelor în mod eficient, în baza unor analize de risc, a punctat Mircea Dumitrașcu. În funcție de scoringul de risc rezultat, o inspecție fiscală poate deveni o certitudine cât mai curând sau nu pentru anumiți contribuabili.

La analiza de risc pe care autoritățile o fac în scopul stabilirii unei liste de contribuabili care urmează a fi supuși inspecțiilor fiscale sunt luate în calcul următoarele aspecte:

• modificarea indicatorilor financiari și fluctuațiile de impozite;
• dacă contribuabilii au fost sau nu beneficiari ai unor facilități fiscale sau guvernamentale;
• dacă au fost făcute anumite optimizări și au rezultat niște pierderi contabile în urma apartenenței la un grup (cu referire la declarația 394);
• dacă respectivii contribuabili sunt considerați contribuabili cheie, adică contribuabili importanți pentru care Fiscul face niște statistici pentru a stabili, de exemplu, marja pieței;
• dacă există discrepanțe în privința declarațiilor 394 sau 390, ori între declarațiile fiscale și bilanț;
• dacă anumite declarații au fost depuse cu întârziere ori anumite plăți au fost întârziate;
• soldul de casă este, de asemenea, analizat atent și poate crește considerabil scoringul unui contribuabil;
• declarația de impozit cu reținere la sursă (207) în ceea ce privește apartenența la grup;
• informațiile financiare sau fiscale corelate cu alte surse precum Inspectoratul Teritorial de Muncă, Banca Națională a României sau Sistemul Electronic de Achiziții Publice, astfel încât să se identifice eventuale discrepanțe; și,
• deși, în mod normal, o fuziune sau o divizare nu ar trebui să atragă automat o inspecție fiscală, este totuși posibil ca reorganizările să atragă atenția Fiscului.

Mai mult, a punctat Mircea Dumitrașcu, “analiza de risc trebuie să se adapteze la evoluția mediului de business”, așa încât inclusiv autoritățile țin pasul cu fenomenul de digitalizare a pieței determinat de pandemia de coronavirus și se adaptează în consecință. Remarcăm, așadar, după cum spunea specialistul, că pandemia a fost un catalizator în ceea ce privește digitalizarea.

Recomandările specialiștilor privind inspecțiile fiscale

De asemenea, a mai indicat specialistul, există două momente în care o firmă se pregătește de inspecția fiscală: înaintea acesteia, ca o pregătire proactivă, dar și în timpul inspecției fiscale.

Pregătirea de dinaintea inspecției fiscale presupune o revizuire a tranzacțiilor importante, o analiză a contractelor cheie și a documentelor justificative, dar și o analiză a practicilor si procedurilor interne pentru ca firma să se asigure că acestea aduc efectiv o plusvaloare în gestionarea fiscală.

În orice caz, ideea de bază e că riscul de a se perpetua o greșeală ori o practică eronată crește pe măsură ce echipa are mai multă vechime în companie și a ajuns, poate, să se plafoneze în gestionarea riscului, a punctat Mircea Dumitrașcu.

Pregătirea din timpul inspecției presupune o atenție sporită la pregătirea documentelor solicitate de autorități și a notelor explicative, precum și o pregătire pentru un eventual litigiu. Astfel, odată începută inspecția, se mai pot face foarte puține lucruri, însă esențial este ca fiecare contribuabil supus unei inspecții fiscale să își cunoască foarte bine drepturile.

Când vine vorba despre modul în care putem reduce riscul fiscal încă dinainte de a fi supuși unei inspecții fiscale, dar și efortul depus în timpul inspecției fiscale, specialistul recomandă ca, în primul rând, toate cheltuielile înregistrate de societate să fie aferente activității economice a acesteia.

De asemenea, trebuie încheiate contracte cu prestatorii de servicii, iar documentele relevante care să justifice prestarea efectivă a serviciilor trebuie păstrate întrucât, deși eliminată din Codul fiscal, această cerință este folosită în continuare în practica organelor de inspecție.

Mai mult, întocmirea la timp a situațiilor privind lipsurile de inventar, pierderile tehnologice, casarea mijloacelor fixe, reducerile comerciale și discounturile, sponsorizările, documentele justificative pentru investițiile efectuate, foile de parcurs sau ordinele de deplasare este de o reală importanță. În aceeași măsură, facturile în original trebuie să existe (deși sunt valabile și cele online, trebuie avut grijă la cele rupte în zona cotorului, de exemplu, dacă au fost întocmite în format fizic), iar corelarea informațiilor din facturi, declarații, jurnale de cumpărări sau vânzări și balanțe trebuie, printre altele, urmărită cu atenție.

În ceea ce privește recomandările practice pentru inspecțiile fiscale, Mircea Dumitrașcu a subliniat următoarele:

1. Prezentați doar documentele solicitate într-un mod organizat și ușor de parcurs. Dacă se cer documente specifice, nu trebuie să dați bibliorafturi pentru că autoritățile sunt tentate să verifice întreg biblioraftul și se pot găsi chestiuni suplimentare.

2. Implicați puține persoane în relația cu autoritățile, persoane care au o înțelegere corectă și completă asupra asupra activității economice. Eventual chiar o singură persoană, pentru a evita implicarea multor persoane care să dea eventual informații incorecte sau incomplete ori care să se bată cap în cap.

3. Comunicați deschis și eficient, solicitați clarificări și nu oferiți explicații verbale pripite. Trebuie evitate situațiile conflictuale și, deopotrivă, situațiile în care se explică verbal, din amintiri. În astfel de situații, trebuie doar să se înțeleagă ceea ce se solicită exact, însă răspunsurile trebuie date în scris, după consultarea cu înteaga echipă.

4. Solicitați periodic un status al inspecției. Trebuie să știți din timp dacă și-au făcut un plan clar de atac, ca să preîntâmpinați un eventual litigiu.

5. Acordați atenție informațiilor cuprinse în eventuale note explicative oferite în scris. Acestea pot fi fie în favoarea, fie în defavoarea noastră în cazul unui potențial litigiu.

6. Fiți la curent cu drepturile și obligațiile ce vă revin. Urmăriți rapoartele ANAF și intențiile autorităților și planurile de viitor ale acestora. 

7. Inspecția trebuie să vizeze doar taxele sau impozitele care fac obiectul controlului. Acordați atenție acestui subiect. De exemplu, dacă controlul nu face obiectul impozitului pe profit, atunci trebuie atrasă atenția autorităților în acest sens, cu diplomație, dacă solicită informații de genul acesta.

8. Exprimați-vă punctul de vedere doar după ce analizați intern situația adresată.

9. Verificați din timp documentele sau bibliorafturile ce ajung la inspectori, pentru a nu da mai mult decât se cere, după cum menționam mai sus.

Dintr-o analiză comparativă a ultimilor ani, reiese că numărul controalele ANAF a rămas relativ constant în perioada 2017 – 2020.

În plus, mai trebuie reținut că, în ceea ce privește controalele ANAF, conform Codului de procedură fiscală, activitatea economică nu trebuie să fie afectată de inspecția fiscală, după cum a mai punctat specialistul.